Adolescentii sunt preocupati de dezvoltarea personala, de relatia pe care o au cu parintii si de asigurarea confortului financiar si aleg profesorul ca model doar daca acesta se implica in activitatea pe care o are la clasa, potrivit unui studiu prezentat marti de Asociatia Ordes.Studiul, la care au participat 300 de elevi cu varste cuprinse intre 15 si 17 ani, face parte dintr-un program de dezvoltare personala adresat elevilor de liceu “Tineri in interactiune”.

Viata adolescentilor este populata de familie, prieteni, studiu, activitati profesionale, precum si de preocupari psihologice, filosofice.

Ceea ce ii preocupa pe elevi in legatura cu propria persoana si mediul lor apropiat sunt: dezvoltarea personala (49 la suta), relatia buna cu parintii (31 la suta) si, pentru mai tarziu, aspiratia catre o viata de familie implinita si confortul material (20 la suta).

Multi adolescenti tind sa-si dezvolte imaginea de sine in baza unor aptitudini sau abilitati, prin comparatie cu ceilalti sau cu o imagine idealizata despre ceea ce ei ar trebui sa fie.

Din aceasta cauza, ei pot ajunge sa se considere lipsiti de valoare, deoarece nu exceleaza in anumite domenii sau nu pot fi capabili sa stabileasca anumite relatii.

De altfel, 42 la suta dintre respondenti declara ca au o incredere scazuta an ei, iar 58 la suta ca au o stima de sine crescuta deoarece, pe de o parte, sunt acceptati de cei din jur, se bucura de apreciere si prestigiu in grup, iar pe de alta parte, pentru ca sunt multumiti de aspectul lor fizic si de insusirile psihice si intelectuale.

Pe de alta parte, 17 la suta dintre elevii chestionati au sentimente de nemultumire, neincredere, furie, izolare, cauzate de imaginea “Eului” fizic, care nu corespunde cu imaginea ideala a “Eului” corporal, puternic influentata de factori culturali si sociali.

“In adolescenta colegii si prietenii au o influenta primordiala. Esenta integrarii sociale consta an atasamentul din ce an ce mai constient si mai activ la grupul caruia ii apartine. Prietenii adevarati sunt conditia necesara «implinirii» unui adolescent”, reiese din studiu.

Cu toate acestea, adolescentii au mai multe valori si atitudini comune cu parintii decat au cu prietenii.

Chiar daca isi consulta prietenii de aceeasi varsta referitor la diferite domenii ale culturii adolescentine, cum ar fi vestimentatia, preferintele muzicale, ei continua sa ceara sfatul parintiilor in probleme importante.

Majoritatea tinerilor constientizeaza valoarea cunostintelor acumulate in scoala, insa nu considera ca sistemul actual de invatamant raspunde cererilor lor.

“Isi pun intrebari referitoare la motivele pentru care invata, la efectele acestei invatari. Adolescentul traieste senzatia ca «trebuie sa invete ce nu-i place», an cele mai multe dintre cazuri aceasta neplacere fiind consecinta impunerii, a unei mize prea mari pusa pe materia respectiva, fara insa a-i fi explicata si utilitatea acelei materii”, potrivit studiului.

Desi acorda educatiei o mare importanta in formarea lor, adolescentii considera ca “experienta de viata” excede scolii.

Pentru unii tineri viitorul profesional este un subiect central, clar si, in acest scop, ei acorda un interes deosebit materiilor scolare corelate cu viitoarea profesie (65 la suta). Exista insa si adolescenti care nu au fixata o profesie anume sau sunt influentati de parinti si apropiati (trei la suta).

“Modelele profesionale sunt oferite de mediul social, de «moda» referitoare la anumite profesii mai cautate in momentul acesta, ca si de aspiratiile familiei sau cele individuale. In general, preferinta pentru anumite obiecte de invatamant constituie un punct de plecare pentru alegerea profesionala”, se mai arata in studiu.

Din rezultatele acestuia rezulta ca profesorul nu mai este perceput ca un model daca nu trateaza cu interes activitatea in care este implicat, iar elevii, daca simt ca sunt tratati necorespunzator, limiteaza importanta pe care o atribuie informatiei primite.

“Comunicarea disfunctionala, mentalitatile invechite si inflexibile de care dau dovada unele cadre didactice indeparteaza elevul, al determina sa isi piarda incredera an capacitatea scolii de a genera ceva prolific pentru el”, sustin initiatorii studiului.

In acest context, reprezentantii Ordes apreciaza ca, in cadrul sistemului educational, se impune o centrare pe dezvoltarea de atitudini, valori si competente la elevi, pe dezvoltarea rolului de consilier al profesorului care sa devina capabil sa orienteze profesional elevul, dar si pe dezvoltarea unei metodologii interactive de predare-anvatare. (Mediafax)

Stiri