Radacinile fundamentalismului religios nu se afla nici in saracie, nici in conflicte, ci in mentalitatea de grup promovata de scolile religioase, arata un studiu britanic. Contrar prejudecatilor curente, fundamentalistii nu au profil de „zombi“ spalati pe creier si nici nu sunt niste zanatici scapati din azilul de nebuni. Din contra, „unul dintre cele mai de temut lucruri este ca teroristii sunt in mod remarcabil niste oameni normali, cu o buna educatie si nu dau dovada de nici un fel de tulburare mintala in felul in care relationeaza cu lumea“, afirma David Canter, director la Centrul de Psihologia Crimei de la Universitatea din Liverpool, citat de site-ul BBC News. Psihologul a prezentat de curând rezultatele unui studiu inedit dedicat profilului psihologic al teroristilor. Cercetarea sa a inclus interviuri cu 49 de teroristi. Cu totii sunt adepti ai Jihadului, proveniti majoritatea din Pakistan si intemnitati in India pentru omucideri si atentate cu bomba.

intr-o declaratie pentru televiziunea CBS, Canter atragea atentia ca ne imbatam cu apa rece daca ne inchipuim ca fundamentalistii se trag din medii sarace si izolate din punct de vedere social. „O buna parte dintre acestia nu vin dintr-un context degradat sau plin de privatiuni. Indiferent daca vorbim despre 11 septembrie sau despre atentatele din Marea Britanie si Spania, multi dintre teroristi provin din familii cu traditie si cu o buna situatie economica“, spune psihologul din Liverpool. El precizeaza ca, adesea, fundamentalistii actioneaza contra dorintei familiei, care incearca sa-i deturneze de la angajamentele lor radicale.

Teroristii sunt „persoane in stare sa argumenteze intr-un stil perfect logic si coerent“, spune Canter, citat de CBS. Altfel, acestia nu s-ar fi putut adapta mediului de afaceri si negocieri, crede specialistul in psihologia crimei. El da exemplul unuia dintre prizonierii intervievati care au reusit, in conditii de claustrare, sa puna pe picioare o mica afacere, din care acesta a obtinut un profit suficient pentru a plati nunta fetei sale. „E clar ca acest om nu e un individ bizar. E cineva care poate negocia cu altii si isi poate face contacte sociale strânse“, observa Canter. Psihologul mai spune ca multi dintre subiectii studiului sau s-au dovedit persoane „maleabile“, deschise catre eventuale schimbari si dispuse sa recunoasca faptul ca liderul grupului terorist nu era mai bun decât tintele violentei.

Interviurile conduse de profesorul Canter demonstreaza ca terorismul este un efect al „unei serii de contacte dintre teroristi si alti indivizi, care pot fi prieteni, asociati sau rude, insa de cele mai multe ori este vorba despre o persoana pe care o privesc cu respect. Poate fi un individ mai vârstnic dintr-o organizatie terorista sau un invatator care, simt ei, le confera incredere de sine si importanta daca iau parte la activitatile violente“. De aceea, cercetatorul britanic este de parere ca scolile religioase (indiferent despre ce confesiune este vorba) sunt o pepiniera foarte periculoasa pentru viitorii fundamentalisti.

„Sunt de parere ca scolile confesionale reprezinta un pericol teribil. in momentul in care totul pleaca de la diviziuni bazate de credinta, nu e de mirare ca de aici vor iesi persoane care se cred alese, aparte“, spune Canter, citat de ziarul „The Daily Telegraph“. De aceea, crede el, lupta contra terorismului are putine sanse de izbânda in tarile unde elevii invata in scoli segregate dupa confesiune. Iar aici nu este vorba doar despre scolile musulmane extrem de numeroase in Pakistan (madrasa). Psihologul englez nu are nici o indoiala asupra faptului ca segregarea religioasa prezenta in Irlanda de Nord a contribuit semnificativ la aparitia miscarilor extremiste. „O solutie fezabila ar fi infiintarea unor scoli incluzând elevi din mai multe confesiuni, care sa recunoasca si sa incurajeze actiunile bune din diversele religii, fara sa induca sentimenul separatist“, propune Canter, citat de ziarul britanic „The Guardian“. (Sursa: gandul.info.ro)

Resurse psihologie