Autor: Dana Cornelia Fesci. Omul democratic, rational, moral, educat in spiritul dreptatii trebuie sa fie adeptul si sustinatorul tolerantei. Exista in mediul militar toleranta? La ce duce intoleranta? Care sunt limitele tolerantei sau la ce este intoleranta organizatia militara? Sunt intrebari de la care am pornit in realizarea acestei lucrari iar raspunsurile reprezinta continutul studiului. Da, organizatia militara prin militarul roman este in mare parte deschisa, flexibila toleranta cu cei din jur indiferent de etnie, rasa, religie, opinii si intoleranta discriminarilor rasiale, discriminarilor sexuale, violentei.
 Cuvinte cheie : toleranta, responsabilitatea sociala, diversitatea in organizatie
I. Abordari teoretice

Toleranta a preocupat Statele Membre ale Organizatiei Natiunilor Unite pentru Educatie, stiinta si Cultura reunite de la 25 octombrie la 16 noiembrie 1995 la Paris cu ocazia celei de a 28-a sesiuni a Conferintei Generale,alarmate de cresterea actuala a intolerantei, violentei, terorismului, xenofobiei, nationalismului agresiv, rasismului, antisemitismului, excluderii, marginalizarii si discriminarii in privinta minoritatilor nationale, etnice, religioase si lingvistice, refugiatilor, lucratorilor imigranti, imigrantilor si grupurilor vulnerabile ale societatilor, cat si de sporirea actelor de violenta si intimidare comise contra persoanelor care-si exerseaza propria libertate de opinie si expresie; de orice comportament care ameninta consolidarea pacii si democratiei la nivel atat national cat si international si care creeaza atat de multe obstacole reale in calea dezvoltarii, subliniind responsabilitatile Statelor membre a ONU de a dezvolta si incuraja respectarea drepturilor omului si libertatilor fundamentale pentru toti, fara deosebire fondata pe rasa, sexe, limba, origine nationala, religie sau existenta unor forme de handicap, si de a combate intoleranta, Adopta si proclama Declaratie a Principiilor Tolerante. Din aceasta prezint articolul 1 reprezentand semnificatia tolerantei.
Articolul 1 semnificatia tolerantei
1.1. Toleranta este respectul, acceptarea si aprecierea bogatiei si diversitatii culturilor lumii noastre, felurilor noastre de expresie si manierelor de exprimare a calitatii noastre de fiinte umane. Ea este incurajata prin cunoasterea, deschiderea spiritului, comunicatie si libertatea gandirii, constiintei si credintei. Toleranta este armonia in diferente. Ea nu e doar o obligatiune de ordin etic; ea e, de asemenea, si o necesitate politica si juridica. Toleranta e o virtute care face ca pacea sa fie posibila si care contribuie la inlocuirea culturii razboiului cu o cultura a pacii.
1.2. Toleranta nu e nici concesie, nici condescendenta ori indulgenta. Toleranta este, mai ales, o atitudine activa generata de recunoasterea drepturilor universale ale persoanei umane si libertatilor fundamentale ale altora. in nici intr-un caz, toleranta nu poate fi invocata pentru a justifica violarea acestor valori fundamentale. Toleranta trebuie sa fie practicata de catre indivizi, grupuri si State.
1.3. Toleranta e responsabilitatea care sustine drepturile omului, pluralismul (inclusiv, pluralismul cultural), democratia si Statul de drept. Ea implica respingerea dogmatismului si absolutismului si confirma normele enuntate in instrumentele internationale cu privire la drepturile omului.
1.4. iin conformitate cu respectarea drepturilor omului, a practica toleranta nu inseamna nici a tolera nedreptatea sociala, nici a renunta la propriile convingeri, nici a face concesii in aceasta privinta. Ea semnifica acceptarea faptului ca fiintele umane, care se caracterizeaza natural prin diversitatea aspectului lor fizic, prin situatia lor, felul de exprimare, comportamente si prin valorile lor, au dreptul de a trai in pace si de a fi cele care sunt. Ea semnifica, de asemenea, ca nimeni nu trebuie sa-si impuna propriile opinii altuia.
in dictionarul de psihologie toleranta se defineste prin respect al ideilor sau sentimentelor contrare celor ale noastre.

Responsabilitatea sociala. Steven J. Stein si Howard E. Book in lucrarea ?Forta inteligentei emotionale? definea relatiile interpersonale ca si capacitatea de a stabili si de a mentine relatii reciproc avantajoase caracterizate prin intimitate si prin oferirea si primirea afectiunii. Satisfactia reciproca include schimburi sociale de valoare cu un potential placut si care ofera multe recompense, fiind caracterizata si de compromisuri reciproce. Capacitatea de a stabili relatii interpersonale pozitive are la baza sensibilitatea fata de alte persoane. Capacitatea de a stabilii relatii interpersonale este o componenta importanta a inteligentei emotionale si nu trebuie sa fie asociata doar dorintei de a cultiva relatii prietenesti cu alte persoane dar si aptitudinii de a ne simtii in largul nostru in astfel de relatii si de a avea sperante pozitive cu privire la natura relatiilor sociale, iar capacitatea de a demonstra ca suntem un membru cooperant, implicat si inventiv al grupului din care facem parte reprezinta responsabilitatea sociala si presupune sa actionam intr-o maniera responsabila, chiar daca din aceasta cauza este posibil sa nu avem niciun beneficiu personal sa intreprindem actiuni cu si pentru alte persoane, sa acceptam alte persoane, sa actionam in conformitate cu constiinta noastra si sa respectam regulile sociale. Oamenii care sunt responsabili din punct de vedere social au constiinta sociala si o preocupare elementara pentru ceilalti, care se manifesta prin implicarea in responsabilitati orientate spre comunitate. Acestia poseda o sensibilitate interpersonala si sunt capabili sa accepte alte persoane si sa le foloseasca talentele in folosul colectivitatii,nu doar in interes personal. Oamenii care sunt deficitari la acest capitol pot manifesta atitudini antisociale, sa actioneze in mod abuziv in privinta altor persoane.
Diversitatea in organizatii. Din perspectiva moral-etica in studiul diversitatii se centreaza pe identificarea practicilor discriminatorii la locul de munca(efectul peretelui de sticla, diferentele salariale intre variate categorii de populatie, segregarile in functie de sex, varsta, etnie s. a.) acest gen de cercetari au surprins ca surse de diversitate trei tipuri de categorizari:
a) caracteristici primare (sex, varsta, etnie, orientare sexuala, rasa si conditie fizica) si secundare(educatie,religie,origine geografica,venit,statut marital si profesional) care pot influenta perceptia oamenilor in relatiile dezvoltate, dar si perceptia mediului in care acestia traiesc;
b) caracteristici invariabile(sex,etnie,orientare sexuala,rasa,nationalitate nivel socioeconomic) si variabile(varsta,functie, educatie, statut marital,conditie fizica) ;
c) caracteristici vizibile/observabile( rasa, etnie, sex, varsta) si invizibile/neobservabile( educatie, functie, experienta in organizare, clasa sociala)
Din perspectiva organizationala si economica se focalizeaza pe studiul efectelor diversitatii asupra produselor activitatii, din aceasta perspectiva s-au efectuat trei tipuri de categorizari si diferentieri :
a) culturale – incluzand religia, varsta, etnia si competenta lingvistica;
b) functionale – cu referire la diferentele care se reflecta in stilul de invatare de gandire si relatia cu autoritatea, in stransa legatura cu contextul organizational
c) istorice – cuprinzand diferentele legate de structura familiala, opinii politice si relatii intergrupale;
(Zoltan Bogathy – “Manual de psihologie a muncii si organizationala” )

II. Directii proprii de cercetare

Obiective.

Mi-am propus in studiul de fata identificarea unor aspecte ale tolerantei in mediul militar, sa stabilesc care sunt limitele tolerantei sau la ce este intoleranta organizatia militara, si in ce masura sunt tolerantii militarii la diversitatea fiintei umane.
 
Ipoteze

Daca in organizatia militara exista reguli precise de respectare a drepturilor omului atunci mediul militar este tolerant.
Daca cadrele militare si soldatii/gradatii voluntari accepta diversitatea fiintei umane la locul de munca respingand practicile discriminatorii, atunci acestia sunt toleranti.

Metode de lucru

in elaborarea acestei cercetari am utilizat urmatoarele metode de lucru:
a) metode de cercetare:
v metoda observatiei – utilizata pe parcursul diferitelor activitati;
v ancheta pe baza de interviu – utilizata in cabinetul psihologic;
v  anamneza – completarea fiselor specifice;
v convorbirii
b) instrumente psihologice administrate :
v Inventarul de personalitate California – C.P.I, scala „ Toleranta ” (pentru cadrele militare si personalul civil)
v Scale de atitudinii si valori –S.A.V.C. subscala de atitudine fata de ceilalti (pentru soldatii/gradatii voluntari)

Descrierea esantionului

Universul populatiei acestei cercetari este constituit de cadrele militare si soldatii/gradatii voluntari incadrati la U.M. 01752 Sighisoara. Teoretic vorbind, universul populatiei ar trebui sa cuprinda totalitatea cadrelor militare si a soldatii/gradatii voluntari dar in mod practic este necesar ca rezultatele studiului intreprins sa fie confirmat de o cercetare mai ampla.
Natura studiului de mici dimensiuni si resurse limitate m-au determinat sa optez pentru un esantion de tip „ neprobabilistic ” format din 85 de cadre militare si 103 soldati /gradati voluntari.

Analiza rezultatelor

Pentru verificarea primei ipoteze am consultat regulamentele militare astfel: organizatia militara functioneaza dupa reguli de ordine si disciplina existand precizarii despre relatiile cu ceilalti sunt specificate indatoririle : sa fie bun camarad, omenos, sincer si cinstit, principial si drept, sa nu tolereze minciuna,lacomia, egoismul, ipocrizia; sa fie demn si sa-si apere onoarea si personalitatea si sa le respecte atat pe ale camarazilor, cat si pe cele ale inamicilor; sa-si respecte camarazii de arme si sa-i retina de la savarsirea unor fapte nedemne, sa respecte prevederile si conventiile internationale la care a aderat tara noastra, privind dreptul umanitar si interdictia tratamentului inuman; relatiile intre militari se statornicesc prin sistemul de conexiunii interumane impus de specificitatea organismului militar, acestea se bazeaza pe siguranta incredere si respect.
in regulamentele de disciplina militara – factorii care diminueaza nivelul disciplinei militare pot fi si o tendinta a comandantilor de a ascunde si de a diminua gravitate infractiunilor, contraventiilor si abaterilor, atitudine care, fiind cunoscuta de subordonati, incurajeaza proliferarea fenomenului incalcarii constiente a normelor disciplinei militare.
Din obligatiile disciplinare ale comandantului acesta este obligat sa respecte drepturile, personalitatea si demnitatea subordonatilor; sa acorde recompense si sa aplice sanctiunii disciplinare, fara sa ingradeasca drepturile militarilor; sa permita subordonatilor sa-ti argumenteze faptele ce le sunt reprosate .Sanctiuni disciplinare pentrut participarea la manifestari religioase nerecunoscute de lege si emiterea unor opinii discriminatorii, in public, fata de anumite persoane, grupuri de persoane sau entitatii sociale, nerespectare normelor de convietuire in unitate si societate.
in regulamentul de ordine interioara pentru personalul civil din Ministerul Apararii se precizeaza urmatoarele demnitate in munca egalitate de sansa si de tratament, opinie, protectie sociala.
Pentru evaluarea tolerantei, a atitudinii fata de ceilalti am utilizat urmatoarele metode psihologice:
1. anamneza. Pentru evidentierea evenimentelor educative, evenimentelor de schimbare de mediu si schimbare sociala ce au avut loc in viata subiectilor,in vederea cunoasterii „istoriei personale a fiecarui individ” s-a folosit anamneza prin completarea de catre subiecti a fisei psihologice pentru cadrele militare, elaborata de Sectia de Psihologie din cadrul Statului Major General.
2. observatia. Pentru urmarirea si inregistrarea exacta si sistemica a diferitelor manifestari comportamentale ale individului sau ale grupului, ca si a contextului situational al comportamentului, am utilizat aceasta metoda, urmarind in mod special actiunile si conduita participantilor (indeosebi a celor verbale si nonverbale, motorii, expresiv emotionale); interpretarea situatiei (incercarea de a intelege ce inseamna situatia pentru subiecti); interpretari alternative ale situatiei (furnizeaza motive pentru concluziile la care se va ajunge).
3. metoda anchetei psihologice – bazata pe interviu. Pentru culegerea de informatii suplimentare pentru o edificare mai amanuntita am elaborat un ghid de interviu.
4. metoda convorbirii. Pentru sondarea mai directa a vietii interioare a subiectilor, a intentiilor ce stau la baza comportamentului, a opiniilor, atitudinilor intereselor, convingerilor, prejudecatilor si mentalitatilor am ales aceasta metoda cat si pentru a clarifica sensul unor reactii ale subiectului manifestate cu prilejul aplicarii altor metode.
5. Metode psihometrice
a. Inventarul de personalitate California – C.P.I scala „Toleranta ” (pentru cadrele militare si personalul civil).Pentru a identifica persoanele cu atitudini sociale permisive, care ii accepta pe ceilalti asa cum sunt,fara sa-i judece, fara idei preconcepute sau prejudecati
b. Scale de atitudinii si valori –S.A.V.C. subscala de atitudine fata de ceilalti (pentru soldatii/gradatii voluntari).Componenta atitudinal – valorica a personalitatii determina modul propriu de  manifestare de actiune, de relationare a individului in diverse contexte sociale
Din aplicarea Inventarul de personalitate California – C.P.I a scalei „Toleranta”s-au obtinut urmatoarele rezultate: din 85 cadre militare 13 au obtinut scoruri sub medie ceea ce reprezinta 15% din total, 15 cadre militare scoruri peste medie reprezentand 17%,iar 57 cadre militare scoruri medii reprezentand 68% din total. Coreland rezultatele in urma aplicarii metodele s-a evidentiat faptul ca subiectii care au obtinut scoruri sub medie, datorita orgoliului fac greu compromisuri din punctul de vedere al ideilor si conceptelor, ei fiind tolerantii cu minoritatile religioase sau etnice. Majoritatea subiectilor sunt persoane deschise, fara suspiciunii si tendinta de a critica totul, relaxate binevoitoare cu cei din jur, fara anxietatii, generoase.
Soldatii /gradatii voluntari evaluatii au obtinut in proportie de 90% scoruri medii la subscala de atitudine fata de ceilalti si 10% scoruri peste medie,acestia din urma incercand sa se puna intr-o lumina favorabila, dezirabila social. Majoritatea soldatilor /gradatilor voluntari se pot relationa cu respect si consideratie fata de ceilalti.
III. Concluzii

Un lucru este cert organizatia militara sustine toleranta, egalitatea intre oamenii indiferent de etnie, religie, rasa, sex; toti avem dreptul la opinie,la libertate si la un tratament uman. Fapt dovedit si din posibilitate de a fi incadrati pe functii indiferent de etnie, religie sau sex. in unitate isi desfasoara activitatea o proportie de 17% militari de nationalitate maghiara acestia fiind sunt tratati egal, fara discriminarii. De asemenea femeile sunt acceptate in organizatia militara si sunt sustinute in activitatile pe care le desfasoara. Bineinteles ca exista si persoane care nu vad rostul femeii in organizatia militara, dar acest lucru nu inseamna ca nu respecta femeia, iar fiecare om are dreptul sa isi exprime propria opinia.
La ce este intoleranta organizatia militara? in primul rand la nerespectare regulilor, la xenofobie, rasism, practici discriminatorii, violenta. De asemenea acordarea pedepselor pentru nerespectarea regulilor este clar specificata de regulii militare, netolerand practicile inumane care ar putea leza integritatea morala.
in urma evaluarilor militarilor au existat,in proportie mica, subiectii intoleranti la ideile si opiniile contrare lor,motivand ca toleranta reprezinta lipsa argumentelor,lasitate,cedare si probabil datorita incapatanarii si orgoliilor nu accepta opiniile altora. Din nefericire datorita acestor persoane se pot ajunge la conflicte,chiar agresiunii verbale. La locul de munca unde ne petrecem o mare parte din timpul nostru este foarte importanta toleranta,pentru ca nu putine au fost cazurile in care conflictele de la locul de munca s-au resfrans asupra vietii de familie.
Ritmul de viata este din ce in ce mai accelerat, iar goana dupa bani, putere poate sa duca la o dezumanizare a conditiei umane, nu mai este timp pentru ceilalti iar uneori suntem atat de preocupati de succesul nostru incat inconstient sau constient ranim pe cei din jur pentru a ne atinge scopul, dar oare scopul scuza mijloacele? Se pare ca pentru anumite persoane da. intr-adevar lumea aceasta este a celor puternici dar acest lucru nu da dreptul nimanui sa profite si in cel mai rau caz sa raneasca fizic sau psihic pe cei din jur. Organizatia militara functioneaza dupa reguli precise de ordine si disciplina care promoveaza toleranta si respectul reciproc, respingand abuzurile de ori ce natura, dar dupa cum nu exista perfectiune si in interiorul organismului militar pot exista cazuri de lipsa de respect fata de ceilalti dar ” errare humanum est ” si important este ca greseala sa fie recunoscuta si corectata sprijinind toleranta.

Bibliografie

1.  R.G. – 1 Regulamentul de ordine interioara in unitate, Bucuresti 2000
2.  R.G. – 3 Regulamentul disciplinei militare, Bucuresti 2000
3.  M.R.U. – 6 Regulamentul de ordine interioara pentru personalul civil din
Ministerul Apararii
4.  Bogathy,Zoltan – Manual de psihologie a muncii si organizationala,
Editura Polirom, Iasi, 2004
5.  Ilut,Petre – Valori atitudini si comportamente sociale, Editura Polirom,
Iasi, 2004
6.  Stein, J.Steven , Book, E. Howard – Forta inteligentei emotionale, Editura
Alfa, Timisoara, 2003
7.  Zlate, Mielu , Introducere in psihologie, Editura Polirom, Iasi, 2000
8.  Sectia de Psihologie, Metodologie privind cunoasterea si asistenta
psihologica a cadrelor militare si personalului civil, Bucuresti, 2006
9.  Sectia de Psihologie, Instructiunii tehnice privind cunoasterea si asistenta
psihologica a militarilor angajatii pe baza de contract, Bucuresti, 2003

Lucrari Psihomil IV