Georgeta Brumar, Fluctuatia in munca este determinata de o multitudine de factori, printre care cei psihologici individuali. Cercetarea de fata isi propune sa investigheze in ce masura instrumentele psihologice folosite la selectia psihologica, in vederea angajarii in domeniul militar, permit o identificare a factorilor de personalitate determinanti ai fluctuatiei personalului angajat in domeniul militar.

Fluctuatia in munca se manifesta sub forma parasirii de catre persoane, din proprie initiativa, a locului de munca. Fluctuatia in munca  inseamna, din acest punct de vedere, instabilitate in munca, adica un comportament particular al unei parti a personalului dintr-o unitate data.
Fluctuatia in munca prezinta doua stadii diferite calitativ:
1. Stadiul manifest (efectiv) – comportamentul propriu-zis al fortei de munca fluctuante.
2. Stadiul latent (potential) – etapa premergatoare declansarii stadiului manifest.
Fluctuatia in munca reprezinta un fenomen sociopsihologic determinat de interactiunea unor factori multipli:   
- Macrosociali     
- Zonali
- Locali
- Particulari
- Personali (individuali si psihologici)
Fata de multitudinea determinarilor referitoare la fluctuatia in munca ne-am pus problema in ce masura instrumentele psihologice folosite in prezent la selectia psihologica in vederea angajarii pot furniza informatii  suplimentare referitoare la fluctuatia in munca in domeniul militar. in esenta este vorba de o eficientizare a bateriei de teste pentru selectie, in masura in care rezultatele obtinute pot constitui indicatori ai fluctuatiei:
 
I. Obiectivele cercetarii

Cercetarea incearca sa evidentieze existenta unor diferente intre scorurile obtinute la scalele  chestionarelor de personalitate F.P.I. si E.P.Q. obtinute de catre candidatii declarati admisi la examenul  sustinut in vederea  angajarii ca soldat gradat voluntar ce au parasit locul de munca  la un an dupa angajare  si cei care au ramas la locul de munca.

II. Ipoteza de lucru

Unii factori de personalitate  evidentiati cu ajutorul scalelor de personalitate ar putea fi indici determinanti ai fluctuatiei personalului militar gradat vountar.

III. Metoda de lucru

in cadrul studiului au fost utilizate si prelucrate scorurile obtinute la scalele inventarului F.P.I. si chestionarului E.P.Q. administrate la examenul psihologic pentru angajare ca soldat gradat voluntar.
Scorurile au fost extrase si prelucrate in doua categorii distincte, pe baza criteriului fluctuant si non-fluctuant. Astfel s-au obtinut doua loturi distincte de 1oo subiecti fiecare:
1.Primul lot format din militari angajati plecati din unitate (fluctuanti)
2.Al doilea lot format din militari prezenti in unitate (stabili)  
Esantionare: Criteriul de cuprindere in esantion a fost acelasi an de angajare (2004) si varsta (21-25 ani). Am considerat ca acest interval de varsta  se caracterizeaza prin  particularitati asemanatoare in ceea ce priveste informatia privitoare la institutia militara, preocupari,aspiratii,context socio-economic,cultural.

IV. Materiale

in acest studiu s-au utilizat :
- Inventarul de Personalitate FREIBURG (F.P.I.)
- Chestionarul de personalitate EYSENC (E. P. Q.)
 care fac parte din cadrul bateriei de examinare-selectie pentru soldat gradat voluntar
Inventarul F.P.I. cuprinde 212 itemi, a caror continut nosologic psihiatric vizeaza comportamente si atitudini referitoare la:
- Nervozitate – N1
- Agresivitate, imaturitate emotionala – A2
- Depresie,nesiguranta – D3
- Emotivitate,frustrare – E4
- Sociabilitate – S5
- Calm, incredere in sine, sange rece – C6
- Tendinte de dominare, reactivitate, agresivitate – TD7
- Inhibitie, tensiune – I8
- Fire deschisa, autocritica – FD9
- Extraversie-introversie – EX10
- Labilitate emotionala – NLE11
- Masculinitate – M12
Chestionarul  E.P.Q. cuprinde 90 de itemi ce vizeaza :
- Extraversie-introversie – E
- Labilitate – L
- Nevrotism – N
- Psihotism – P
- Comportament – C

V. Interpretarea rezultatelor
  
Pentru prelucrarea statistica a datelor  celor doua loturi s-a utilizat programul SPSS, calculandu-se mediile, abaterile standard si semnificatia diferentei intre medii pentru esantioane independente – testul T.  Cele doua esantioane au fost codificate astfel:   A – fluctuanti-absenti;
                P – stabili–prezenti.
in tabelul 1 sunt redate mediile celor doua esantioane si abaterile standard corespunzatoare iar in tabelul 2 semnificatia diferentei dintre medii.
Potrivit tehnicii de calcul statistic SPSS, in cazul esantioanelor independente, asumarea diferentei semnificative intre doua medii presupune urmatoarele etape:
- mediile celor doua esantioane
- daca semnificatia testului pentru egalitatea varianteloreste mai mare de o tipicitate de 0.05, atunci se ia in considerare randul  corespunzator asumarii egalitatii variantelor.
- daca semnificatia testului pentru egalitatea variantelor este mai mica de o tipicitate de 0.05, atunci se ia in considerare randul  corespunzator neasumarii egalitatii variantelor.
- o valoare mai mica  a semnificatiei testului T decat 0,05 indica o diferenta semnificativa.
- daca intervalul de incredere pentru diferenta dintre cele doua medii nu contine “zero”, diferenta este cu atat mai semnificativa.
Scala D – depresia, exprima indispozitia, fluctuatia acesteia si nesiguranta de sine. Desi valorile scazute ale mediilor celor doua esantioane semnifica o dispozitie echilibrata, relaxare, optimism, raport emotional bun cu ceilalti, siguranta de sine, sentimentul de autocontrol al vietii proprii, mediile semnificativ diferite ale celor doua loturi ne arata ca subiectii A (fluctuanti) au o medie mai mare la aceasta scala decat subiectii P (stabili – nonfluctuanti), ceea ce ii descrie printr-o nota usor depresiva, anxioasa, uneori pesimista, trasaturi de personalitate posibil actualizate in contextul activitatilor militare ce solicita rezistenta la factorii de stres psihici si fizici, optimism, incredere in sine.
Scala S – sociabilitatea. Mediile si semnificatia dintre medii la cele doua loturi evidentiaza ca dorinta si tendinta de a stabili contacte, prietenii, capacitatea de a intretine si cultiva relatii este mai scazuta la subiectii fluctuanti. Acestia se caracterizeaza, spre deosebire de subiectii stabili ( P ), intr-o nota mai accentuata de solitudine, cerc redus de prietenii, mai retrasi, „rigizi”, putin intreprinzatori, tendinte de nesociabilitate, caracteristicei necompatibile cu exercitarea profesiei in domeniul militar.
Scala I8 – inhibitia, a caror medii semnificative la cele doua esantioane sunt  redate evidentiaza prezenta la subiectii fluctuanti a unor stari de timiditate, stinghereala in colectivitate, nesiguranta in luarea unor hotarari, lipsa de dispozitie pentru a lupta, de a continua actiunile propuse, teama, vectori de personalitate incompatibili cu desfasurarea la cote maxime a activitatilor specifice domeniului militar.
Scara L – minciuna. Media mai mare regasita la subiectii stabili ar putea explica comportamentul acestora ca fiind personalitati mai conformiste social care accepta norma, regula, dezirabilul, element definitoriu al adaptarii profesionale in mediul militar.
VI. Concluzii

in urma interpretarii statistice a rezultatelor ipoteza cercetarii s-a confirmat astfel: Scalele D3, S5, I8 de la inventarul F.P.I. si scala L de la chestionarul E.P.Q. evidentiaza diferente semnificative intre cele doua esantioane. Desi intreg lotul de subiecti  „absenti”-„prezenti” a obtinut calificativul „ADMIS PSIHOLOGIC”, factorii de personalitate mai sus mentionati  pot constitui indicatori ai tendintei de renuntare la cariera militara.
in conditiile in care, pe viitor, angajatii in domeniul militar (soldat gradat voluntar) vor semna un contract pe o durata mai mare de timp, tendintele de renuntare, neputandu-se manifesta, vor putea fi sursa  unor comportamente  de risc, dezadaptative.
Consideram ca o aprofundare a cercetarii, in sensul calcularii unor cote Z pentru cei patru factori, ar permite o identificare preventiva a unor astfel de cazuri.
Bibliografie

1. Cracsner, Constantin-Edmond, Elemente de psihologie militara. Editura Academiei de inalte Studii Militare, Bucuresti, 1999.
2. Minulescu, Mihaela, Chestionarele de personalitate in evaluarea psihologica. Garell Publishing House, Bucuresti, 1996.
3. Popescu Neveanu, Paul, Dictionar de psihologie. Editura Albatros, Bucuresti, 1978.
4. Pitariu, Horia, Psihologia selectiei si orientarii profesionale. Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1983.
5. Rotariu, Traian (coord.), Metode statistice aplicate in stiintele sociale. Editura Polirom, Iasi, 1999.
6. Cazacu, Honorina, Fluctuatia fortei de munca. Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1979.
7. Chepes, Gheorghe, Drop, Emanoil, Popescu, Maria, Integrarea profesionala. Editura Politica, Bucuresti, 1967.

Lucrari Psihomil IV