Autori: Irina Papaleata, Maria Comaneanu. ARGUMENT ,,Cum sa-ti sporesti bucuria de a trai? Aproape de natura-prin dieta, miscare, odihna. Aproape de oameni-comunica sincer, nu-i judeca, incearca sa-i intelegi.
Aproape de tine insuti-cultiva autostima, nu te judeca prea aspru, intelege ca esti unic.
Aproape de divinitate-in fiecare exista o scanteie divina descoper-o!
Cere ce vrei, dar nu emite pretentii: indrazneste, acum!
Accepta, pentru moment, orice se intampla!
Emite tot mai multa iubire, chiar daca nu obtii ceea ce vrei.
Abordeaza viata cu entuziasm!
Gandeste pozitiv, elibereaza-te de prejudecati.
Foloseste-ti creierul integral;da credit intuitiei, imaginatiei si puterii creatoare.’’(Ion Radu-Tomsa).

Astazi, un numar foarte mare de psihologi se ocupa de punerea la punct a unor strategii psihologice care sa contribuie la sanatatea mintala a oamenilor, sa imbunatateasca ceea ce numim calitatea vietii umane. Lavson (1984) arata ca acesta orientare este ilustrata de un vechi proverb chinez:,,Daca dai unui om un peste, ii asiguri o masa, daca il inveti sa pescuiasca el va putea sa-si procure hrana pentru tot restul vietii”, reprezinta esenta programelor care presupune invatarea unor deprinderi de a face fata problemelor vietii.
Asertivitatea este o caracteristica a unei persoane care isi exprima cu usurinta punctul de vedere si interesele, fara anxietate, si fara a le nega pe ale celorlati. Tehnicile de antrenament in sensul asertivitatii, isi propun sa ajute un subiect, care se plange de comunicare, sa-si exprime si sa-si sustina mai bine punctul sau  de vedere.Se pune problema diminuarii anxietatii sale, fie invatandu-l sa-si invinga dificultatile pe care le imputa uneori timiditatii sale, fie dimpotriva sa-si modereze agresivitate si sa-si modifice comportamentul pentru a se integra mai bine in normele anturajului sau si sa obtina o buna cooperare cu acesta.
Tehnicile asertive fac in permanenta apel la factori cognitivi, sunt foarte frecvent utilizati in terapia comportamentala atunci cand anxietatea generata de situatii sociale ramane in registru nevrozelor.
Interventia cognitiv –comportamentala pentru imbunatatirea performantei individuale la un numar de 20 persoane non-asertive a  cuprins urmatoarele etape:
Etapa 1. Relaxare. Se realizeaza exercitii de relaxare, care au ca obiectiv relaxarea intregului corp prin insusirea deprinderilor de relaxare dupa metodele Jacobson, controlul respiratiei si administrarea de sugestii si autosugestii. (sedintele 1 – 2 ).
Etapa 2. Restructurare cognitiva.Componenta cognitiva implica un anumit mod de gandire care, de regula il impiedica pe individ sa fie asertiv. Terapeutul  il va ghida pe pacient sa reevalueze convingerile disfunctionale de baza si gandurile negative automate si inlocuirea acestora cu ganduri realiste, pozitive pentru o mai buna performanta la locul de munca (sedintele 3-6 ).
Etapa 3. Antrenamentul asertiv. Are drept scop optimizarea relatiilor interpersonale si imbunatatirea performantei individuale la persoanele prea pasive.Componenta comportamentala  a asertivitatii include contactul vizual, mimica si pantomimica, postura, tonul si modulatiile vocii, continutul si momentul administrarii unui mesaj (optimizarea comunicarii). Persoanele non-asertive prezinta o imagine de sine scazuta. Antrenamentul asertiv conduce la imbunatatirea imaginii de sine (autostima). (sedintele 6-12).
La modul concret, in cadrul pregatirii psihologice a personalului din unitate s-a aplicat un model de antrenament asertiv in patru trepte stucturat astfel:
1. Formarea comportamentului asertiv non-verbal.
2. Recunoasterea propriilor drepturi si efectuarea unor exercitii de lupta
 pentru obtinerea acestora.
3. Costientizarea propriilor sentimente, dorinte si trebuinte.
4. Exersarea raspunsurilor asertive
Etapa 4. Rezolvarea de probleme.Pacientii sunt invatati sa constientizeze si sa rezolve problemele care le produc tulburari emotionale sau comportamentale precum si capacitatea de a face fata situatiilor dificile de la locul de munca (sedintele 13-14 ).
Cuvinte cheie: psihoterapia asertiva, restructurare cognitiva, optimizarea comunicarii, autostima , rezolvarea de probleme.
Rolul terapiei cognitiv-comportamentala
,,Oamenii sunt perturbati nu de imprejurari, ci de modul in care le interpreteaza’’ putem considera aceasta maxima a lui Epictet cheie consilierii si terapiei cognitiv comportamentale.
Terapia cognitiv-comportamentala este o forma de psihoterapie larg raspandita care se centreaza pe schimbarea gandurilor disfunctionale, a emotiilor si comportamentelor.Aceasta forma de terapie sustine ca actiunile, comportamentele si emotiile oamenilor sunt determinate de modul lor de a gandi si de a interpreta evenimentele din jur.
Ceea ce provoaca tulburari in viata oamenilor nu sunt evenimentele in sine, ci modul de a judeca, evalua si interpreta aceste evenimente. De exemplu, pentru acelasi eveniment/stimul, oameni diferiti pot avea emotii diferite pentru ca au cognitii diferite (gandesc diferit) despre un eveniment: daca se aud pasi pe scari si prima persoana  se gandeste ca este un hot traieste emotia de frica, in timp ce a doua persoana daca se gandeste ca este un vecin, nu simte frica, ci ramane relaxat.
Terapia cognitiv-comportamentala si-a dovedit eficienta de-a lungul timpului. in unele studii se considera ca este la fel de eficienta ca si tratamentul medicamentos in tratarea depresiei si anxietatii si chiar mai mult este mai buna in evitarea esecului terapeutic si in prevenirea recaderii la sfarsitul tratamentului. in mod obisnuit este tratamentul preferat pentru timiditate, migrene, atacuri de panica, fobii, stres post-traumatic, tulburari ale comportamentului alimentar. Poate fi eficienta si in combinatie cu tratament medicamentos.
Psihoterapia asertiva

Termenul de asertivitate a fost introdus in psihoterapia americana in jurul anilor `70 , de catre Wolpe si Lazaruc si reprezinta o atitudine si o modalitate de actiune in acele situatii in care trebuie sa ne exprimam sentimentele, sa ne revendicam drepturile si sa spunem ,,NU” atunci cand nu suntem dispusi sa facem un anumit lucru. Asertivitate se refera la acel comportament prin care subiectul isi sustine punctul de vedere personal, cu curaj si fermitate dar fara agresivitate.
Meggle (1990) considera ca acest tip de terapie se deosebeste de  orientarile terapeutice umaniste doar prin faptul ca se utilizeaza evaluarile si autoevaluarile cuantificate ale comportamentului pacientului. Demersul terapeutic ar dura pana la 20 de sedinte si se adreseaza subiectilor care sufera de timiditate, somerilor in cautare de loc de munca, oamenilor de afaceri sau oamenilor politici dornici de afirmare.
Comportamentul asertiv are la baza convingerea persoanei ca are dreptul sa ceara ceea ce doreste, respectandu-si propriile drepturi, asa cum ea insasi face in cazul celor din jur; reprezinta calea de mijloc intre doua extreme: agresivitatea si supunerea; implica solicitarea propriilor drepturi sau refuzul unor sarcini intr-o maniera simpla, directa, deschisa, care urmareste sa nege, sa atace sau sa-i manipuleze pe ceilalti; presupune respect si consideratie fata de propria persoana si fata de cei din jur.
Comportamentul non-asertiv presupune desconsiderarea propriilor drepturi si supunerea exagerata fata de dorintele si nevoile celorlalti. Subiectul nu-si exprima sentimentele si dorintele culpabilizandu-se atunci cand  incearca sa ceara ceva. Daca subiectul va transmite celorlalti nesiguranta sa in legatura cu dreptul de a cere ceva, acestia din urma vor avea tendinta sa-i desconsidere solicitarea.
Persoanele insuficient asertive nu se simt in largul lor in situatii sociale obijnuite, nu lupta pentru drepturile lor, nu pot spune,, NU” cand li se cere ceva si se simt prost, atunci cand trebuie sa faca observatie unui subaltern.
Tipuri de comportamente non-asertive
1.persoanele inclinate spre tulburari anxioase si fobii se comporta non-asertiv, formandu-si o imagine de sine de persoane amabile in orice situatie, gata sa le faca tuturor pe plac si se tem sa-si exprime in mod deschis solicitarile pentru a nu strica relatia cu partenerul de care se simte extrem de dependenti.(9 subiecti )
2.persoanele pasiv-agresive nu-si manifesta in mod deschis agresivitatea, opunand o rezistenta indirecta la solicitarile celorlalti. O persoana care are sentimente de ostilitate fata de sef intarzie de la serviciu sau uita sa-si indeplineasca anumite sarcini. Astfel de persoane obtin rar ceea ce vor, deoarece comportamentul lor este ineficient si genereaza ostilitate si resentimente.(7 subiecti )
3.persoanele manipulative care obtin ceea ce vor deoarece ii determina pe ceilalti sa  simta vinovatie sau compasiune fata de ei, pozand in victime sau in martiri. Aceasta metoda functioneaza numai in situatiile in care persoana vizata nu realizeaza ce se petrece. (4 subiecti )
Model de antrenament asertiv in patru trepte:
1.  Formarea comportamentului asertiv non-verbal.
Persoana asertiva trebuie sa priveasca interlocutorul drept in ochi atunci cand i se adreseaza si trebuie sa se plaseze drept in fata acestuia.
Adoptarea unei posturi care sa exprime deschiderea si tratarea cu calm a interlocutorul.
2.Recunoasterea propriilor drepturi si efectuarea unor exercitii de lupta pentru obtinerea acestora.Se prezijnta subiectului o lista cu drepturi pe care acesta le-a uitat din cauza educatiei sau a experientelor de viata traite ulterior.Se recomanda sa se citeasca lista respectiva de mai multe ori.
3.Costientizarea propriilor sentimente, dorinte si trebuinte.
Este dificil ca o persoana sa devina asertiva, daca nu-si da seama ce simte, ce doreste si ce nu doreste. Comportamentul asertiv presupune ca subiectul sa spuna deschis ce simte si ce nu doreste sa se schimbe.
4.Exersarea raspunsurilor asertive
Descrierea problemei –situatia care il supara pe subiect
Declansarea raspunsului asertiv-elaborarea raspunsului asertiv (evaluarea drepturilor personale, precizarea timpului cand va avea loc discutia, prezentarea problemei in termenii consecintei, acesteia).
Exprimarea sentimentelor
Exprimarea solicitarii
Prezentarea consecintelor cooperarii pacientului
Capacitatea de a spune ,,NU”. Comportamentul asertiv presupune capacitatea individului de a refuza o solicitare pe care nu doreste sa o indeplineasca deoarece contravine propriilor lui dorinte si nevoi.
Bourne (1995) ne sugereaza sa parcurgem urmatoarele etape:1.repetarea solicitarii, 2.prezentarea motivelor refuzului, 3.exprimarea refuzului,4.presupunerea unei alternative convenabile pentru ambele parti.

Restructurare cognitiva

Desi dezvoltarea comportamentului asertiv reprezinta obiectivul prioritar in vederea imbunatatirii performantelor individuale la persoanele non-asertive, restructurarea cognitiva va fi in atentia terapeutului, aceasta reprezentand o parte integranta a asertivitatii, pentru ca atat pasivitatea, cat si agresivitatea reprezinta rezultatul unui stil distorsionat de gandire, precum si moduri deficitare de comportament.Psihoterapia cognitiva porneste de la ideea ca gandurile negative distorsionate conduc la tulburari emotionale patologice cum ar depresia sau anxietatea.

Optimizarea comunicarii

Asertivitatea reprezinta abilitatea subiectului de a-si recunoaste drepturile si de a-si comunica trebuintele, sentimentele si opiniile fara a incalca drepturile celorlalti
Componenta comportamentala a asertivitatii include:
Contactul vizual. O persoana asertiva isi priveste interlocutorul in ochi. Lipsa contactului vizual poate transmite mesaje nedorite.
Tonul vocii. Mesajul  isi va pierde din semnificatie daca va fi exprimat cu o voce soptita care va da impresia de nesiguranta sau prea tare, fapt ce ar putea activa comportament defensiv al interlocutorului si o comunicare ineficienta.
Postura. Subiectul trebuie sa stea drept, nici prea rigid nici prea relaxat pentru ca ar putea fi interpretata ca lipsa de respect.
Mimica. Pentru ca mesajul sa aiba caracter asertiv, mimica trebuie sa fie adecvata si congruenta cu continutul mesajului.
Momentul administrarii mesajului. Mesajul isi pierde din semnificatie daca este administrat intr-un moment nepotrivit.
Continutul .Trebuie sa fie precis, descriptiv si direct.
Antrenamentul asertiv are menirea de a-l invata pe subiect sa-si exprime deschis si adecvat gandurile si sentimentele. Se acorda o atentie deosebita dezvoltarii unor deprinderi  si abilitati de relationare interpersonala.
Pacientii timizi sunt invatati sa adreseze altor persoane remarci directe si mai putin confortabile, fara ca in spatele lor sa se afle sentimente de ostilitate sau agresivitate.

Asertivitate- autostima –anxietate

Asertivitatea este o caracteristica a unei persoane care isi exprima cu usurinta punctul de vedere si interesele, fara anxietate, fara a le nega pe ale celorlalti. Tehnicile de antrenament in sensul asertivitatii, uneori numita destul de inpropriu afirmare de sine, isi propune sa ajute un subiect, care se plange de inhibitie pe planul social sau de difilcutati de comunicare, sa-si exprime si sa-si sustina mai bine punctul de vedere.
Autostima scazuta reprezinta poate cauza cea mai profunda care sta la baza tulburarilor anxioase. Subiectul anxios a crescut probabil intr-un context familial disfunctional, caracterizat prin diverse tipuri de deprivari, abuzuri, neglijari care au condus la un nivel scazut al autostimei. Drept rezultat, acesta va dezvolta la varsta adulta un profund sentiment de insecuritate, jena si neadecvare care se poate manifesta in plan comportamental sub forma unor atacuri de panica, teama de a se confrunta cu lumea exterioara (agorafobie), teama de a nu fi umilit (fobie sociala) sau anxietate generalizata.
Adesea, nivelul scazut al autostimei se coreleaza cu lipsa asertivitatii, cu vorbirea interioara, cu continutul perfectionist si cu dificultatea de-a exprima propriile sentimente.
Metode de ameliorare a sentimentului de autostima:
Realizarea unei imagini corporale bune
Atingerea unor obiective personale concrete
Contracararea vorbirii interioare cu continut demobilizator
Comunicarea cu ,,copilul interior“, instanta psihica creativa si spontana, dar care inglobeaza si sentimentele de insecuritate, rusine si durere ce s-au format in copilarie.
in stare de relaxare, pacientul va fi ghidat de catre terapeut sa actioneze ca un parinte puternic, suportiv si adecvat pentru copilul care se afla in interiorul fiintei sale.
Se recomanda  persoanelor cu imagine de sine scazuta sa desfasoare activitati care sa le faca placere, sa amelioreze relatia cu propriul eu si sa contribuie la cresterea sentimentului valorii personale.
Rezolvarea de probleme

Psihoterapia cognitiv-comportamentala este o terapie de scurta durata, focalizata pe rezolvarea problemelor, cu rezultate evidente, centrate pe ameliorarea sau vindecarea unor simptome neuropsihice sau psihosomatice.
Psihoterapia cognitiv-comportamentala sustine faptul ca modurile in care se comporta oamenii sunt determinate atat de situatiile extreme, cat si de felul in care acestia interpreteaza respectivele situatii.
De obicei pacientii care solicita ajutorul persoanelor de specialitate (psiholog, consilier sau psihoterapeut) sunt luati in evidenta nu pentru problema in sine, ci pentru simptome, cum ar fi: depresia, anxietatea, insomnia, durerile de cap, pierderea apetitului, sau probleme in sfera comportamentala cum ar fi de pilda o tentativa de suicid.Simptomele respective sunt secundare situatiei stresante, remiterea ei depinzand de rezolvarea situatiei problematice.
Psihoterapiei cognitiv-comportamentala in rezolvarea de probleme este indicata persoanelor care se descurca bine in viata ,dar care dintr-un motiv sau altul situatia stresanta a depasit posibilitatile lor de adaptative actuale.

Interventia terapeutica la un pacient non-asertiv.
1.IDENTIFICAREA
  NUMELE sI PRENUMELE: Vasile Costel
 VaRSTa: 41ani
 SEX: masculin
 OCUPAtIA: cadru militar
 STUDII: scoala Militara de Ofiteri
 STATUT MARITAL: casatorit
 RELIGIA: ortodoxa
2.MOTIVUL SOLICITaRII CONSILIERII PSIHOLOGICE
Subiectul este un barbat in varsta de 41 de ani, casatorit de aproximativ 10 ani, are doi copii si prezenta stari depresive si anxioase, sursa acestora fiind munca. Se simte incompetent si neproductiv in raport cu ceilalti simtind nevoia unei schimbari la nivel profesional. Problema lui consta in faptul ca se simte nedreptatit la serviciu, munca lui nefiind apreciat  la justa valoare. isi doreste o imagine de sine pozitiva din punct de vedere a competentei si eficientei, sa ajunga la timp la locul de munca, sa-si atinga obiectivele profesionale, sa fie inteles acasa  si sa primeasca mai multa afectiune.
3.ANTECEDENTE
antecedente personale patologice
            1. PSIHIATRICE: a fost internat  la neuropsihiatrie in 24 noiembrie 2003 cu diagnosticul: tulburari anxioase si depresive, fiind adus de sotie pentru ca simtea dureri in zona abdominala si a capului plus agitatie psihomotorie.
        Pacientul cerea insistent un consult la nivelul capului deoarece acuza dureri ca niste ace in zona creierului, lucru care il impiedica sa-si desfasoare munca in bune conditii.
2.MEDICALE: probleme digestive.
antecedente heredo-colaterale: Matusa paterna:-care are probleme psihice ,,face rau” de profesie invatatoare.
4.ISTORICUL PROBLEMEI
Starile depresive si anxioase apar in urma unor evenimente negative ale existentei subiectului si a unor situatii stresante de mare severitate la locul de munca. in perioada octombrie -decembrie 2003 in viata subiectului apar trei decese care il vor afecta profund :decesul mamei in octombrie, decesul unui prieten apropiat in noiembrie si a unei rude din partea sotiei in aceeas luna. La acestea se mai adauga si alte situatii stresante de viata :probleme de eficienta la locul de munca, probleme financiare si de comunicare in cadrul familiei plus mutarea intr-un mediu nou in care subiectul se simte inferior (aprilie 2003).Cu aproximativ 3 zile inaintea debutului tulburarilor, subiectul a fost anuntat ca va avea un control pe linie profesionala si au inceput presiuni asupra sa in ceea ce priveste finalizarea lucrarilor.
5.ISTORICUL PERSONAL sI FAMILIAL
RELAtII FAMILIALE
Parintii sunt decedati, mama in octombrie 2003 iar tatal in  iunie1968, cand pacientul avea varsta de aproape 5 ani.Tatal a decedat pe 6 iunie iar subiectul  a implinit pe 18 iunie varsta de 5 ani.Copil dori mai mult de tata, nascut al 6-lea dintre cei 7 frati cu o dezvoltare psihomotorie normala, sustine ca a avut o copilarie plina de greutati si neajunsuri mai ales dupa  moartea tatalui.Mama este descrisa ca fiind rece din punct de vedere afectiv, egocentrica, incapabila de apropiere afectiva autentica sau de empatie.
Creste in casa parintilor pana la  varsta de 14 ani cand pleaca la liceu in oras (Galati) unde sta pana la varsta de 18 ani. Dupa liceu se angajeaza ca muncitor necalificat aproximativ 6 luni, apoi isi satisface stagiul militar si sustine examenul la Scoala Militara de Ofiteri unde reuseste din a doua incercare.Parcurge scoala Militara de Ofiteri si se angajeaza in M.Ap.N in Bucuresti unde sta cu chirie timp de 4 ani.isi cunoaste  viitoarea sotie (de profesie tehnician agricol) datorita cunoscutilor si se casatoreste cu ea la varsta de 29 de ani.Dupa nasterea primului copil (baiat), subiectul se muta cu toata familia la socrul sau in provincie la o distanta de 40 de km de locul de munca. Sotia nu mai lucreaza avand grija atat de copil cat si de tatal sau bolnav iar la un interval de 3 ani apare si al doilea copil (fata).in prezent baiatul este in clasa a I-a iar fetita este la gradinita.
Sotia este o persoana rece din punct de vedere afectiv, dominatoare, egocentrica cu potentialitate isterioida in momente de cotrarietate sau constrangere.
RUTA sCOLARa-in scoala primara si generala subiectul prezinta rezultate scolare medii. Sustine examenul de admitere la Liceul in Galati si apoi isi continua studiile la scoala Militara de Ofiteri unde reuseste din a doua incercare.
RELAtI,PRIETENI-Nu mentioneaza prezenta unor prieteni apropiati, singura persoana cu care mai comunica si cu care se intalnea zilnic a decedat in noiembrie 2003 fiind profund afectat de pierderea acestuia.in prezent nu primeste vizite  la domiciliu decat ale rudelor de care nu este prea incantat.
6.EXAMEN PSIHIC GENERAL
Conform datelor din fisa de observatie psihologica, completata la prima intalnire, rezulta:
tinuta – ingrijita, mimica si gestica retinuta cu o usoara agitatie motorie la nivelul mainilor avand tendinta de a ordona tot ce este in fata sa. Limbajul trupului exprima inchidere (corpul este aplecat, contactul vizual lipseste).
Tulburari de dispozitie: deprimat, incordat, anxios, ingrijorat, trist, plictisit, vinovat, nemultumit, timid.
Probleme cognitive:gandirea: ideile sunt legate logic de obiectul vorbirii; continutul gandirii: idei de referinta legate de performanta profesionala; memorie: poate evoca evenimente indepartate si recente cu usurinta; calcul mental: poate face cateva operatii mentale simple; fondul de cunostinte: cunostinte cu caracter general, inserat in realitatea inconjuratoare; gandirea abstracta: are o buna capacitate de a trece de la un concept la altul.
Activitatea si grijile materiale: ,,muncesc prea mult, primesc prea putina apreciere la locul de munca, nu sunt satisfacut de conditiile de munca, am probleme cu colegii si sefii, am dificultati financiare, nu ajung la timp la locul de munca si plec foarte tarziu.”
Probleme sociale: ,,ma simt prost fata de colegi si fata de sefi ,nu am curajul de a-mi apara drepturile, accept solicitari pe care nu le doresc sa le accept si raman plin de resentimente (spune ,,da” atunci cand nu ar fi dorit sa o faca), ma simt stanjenit in prezenta altor persoane, am prea putine intalniri’’.
Vorbire: vocabular uzual; tonalitate scazuta a vocii; o lentoare in vorbire; articulare normala a cuvintelor.
Probleme somatice: dureri de cap, tulburari de somn, oboseala, atacuri anxioase, tulburari digestive.
Sentimente legate de propria persoana: lipsa increderii in sine, incapacitatea de a conduce subalternii la locul de munca, timid (neasertiv), se simte neinteles, nu are curajul de a-si apara drepturile, retinut, ii lipseste ambitia, nu este in stare sa faca nimic nici la serviciu nici acasa.
Valori si probleme religioase: crede in DUMNEZEU
Probleme comportamentale: ,,nu ma pot linistii in anumite momente’’, are tendinta de a ordona tot ce este in fata sa.
Subiectul se simte depasit, nefacand fata la solicitarile zilnice ale locului de munca este usor confuz si prezinta reactii la stres sever si tulburari de adaptare datorita unor situatii stresante de mare severitate (probleme la locul de munca, decese in familie, mutarea domiciliu intr-un nou mediu).Situatia stresanta este ilustrata prin: depersonalizare si derealizare; manifestari neurovegetative (probleme digestive, dureri puternice la cap, palpitatii, tahicardie); stari depresive si anxioase, confuzie, dezorientare si evitarea situatiei care ii provoaca starea de stres (nu poate sa ajunga la serviciu).
7.DEMERSURI TERAPEUTICE:
Obiectivele terapiei:
Obiectivele principale: reducerea starilor  anxioase si depresive pentru a putea sa ajunga la serviciu; clientul trebuie condus spre o intelegere profunda a propriilor sale atitudini si stari emotionale si la autoacceptarea acestora; invatarea comportamentului asertiv; imbunatatirea performantelor individuale
Obiectivele secundare:cresterea gradului de autocontrol,organizarea eficienta a timpului,dezvoltarea abilitatilor sociale, cresterea stimei de sine, cresterea increderii in sine, dezvoltarea unui stil de gandire eficient

Interventia psihoterapeutica:
Tehnici cognitiv – comportamentale utilizate:
Tehnici asertive: metoda ascultarii active, metoda discului stricat, metoda demorsarii;
Tehnica metaforelor;
Tehnica utilizarii unor scale de evaluare a asteptarilor;
Tehnica examinarii avantajelor si dezavantajelor;
Tehnica transformarii unui eveniment negativ intr-un avantaj;
Tehnica descoperirii dirijate;
Tehnici de ameliorarea autostimei ;
Tehnici de relaxare;
Tehnica sarcinilor pentru acasa.

Contractul terapeutic
Se va semna inainte de inceperea sedintelor de terapie
,,Subsemnatul V.C. ma oblig sa  respect urmatoarele: sa iau parte  la toate sedintele de terapie, sa realizez toate sarcinile pentru acasa, sa particip la sedintele de psihoterapie cat se poate de eficient, sa respect confidentialitatea.

Structura sedintelor:

sedinta I (organizarea  eficienta a timpului)
Am stabilit un climat psihologic in cadrul caruia subiectul s-a simtit acceptat, inteles si valorizat ca persoana.
S-a realizat o relatie empatica si calda cu pacientul.
Subiectul a fost ascultat cu mare atentie si cu o atitudine de acceptare a ceea ce a avut de comunicat in cadrul terapiei.
Am stabilit impreuna cu subiectul despre ce vom discuta in timpul sedintei de psihoterapie. (Terapeutul-,,Vom incerca impreuna sa stabilim  ce va deranjeaza in prezent si care este cauza nemultumirilor dv.Sunteti de acord?”).
Subiectul a fost de acord sa vorbeasca despre nemultumirile sale.
Clientul-,,Chiar imi doresc sa gasesc un raspuns la problemele mele.”
Clientul si terapetul vor incerca sa ordoneze problemele si sa stabileasca de comun acord de ce se vor ocupa pe parcursul terapiei.
Se va acorda o mai mare importanta evenimentelor actuale decat cele trecute:
sa-si atinga obiectivele profesionale;
sa aiba o imagine de sine pozitiva din punct de vedere al competentei si eficientei;
sa poata sa ajunga la timp la locul de munca;
sa fie inteles in familie, primind mai multa afectiune.
Terapeut-,,Care este problema cu care te confrunti si care te nemultumeste cel mai mult in prezent?”
Client- ,, Nu pot sa ma concentrez ca sa-mi termin la timp lucrarile, din acest motiv stau peste program  ma obosesc, nu pot sa ma odihnesc bine noapte si a doua zi nu pot sa ajung la timp la locul de munca ”
I s-a cerut clientului sa descrie o zi obisnuita din viata lui.
Client- ,, Ma trezesc la ora 3 dimineata si ma dau jos din pat la ora 7. Plec din casa pe la 7.30 (ora la care ar trebui sa incep programul de lucru) si ajung la servici la 8.30-09.00.Cand ajung la servici ma apuc de lucru dar nu ma pot concentra si renunt.Ma simt obosit si fara vlaga. Nu stiu cum trece timpul si se termina programul. incerc de mai multe ori sa ma apuc de lucru dar nu pot. Adorm tarziu si ma trezesc foarte devreme. in restul zilei ma plimb prin casa pentru ca nu-mi place sa ies, ma uit la tv. si cam atat. ”
I-am prezentat clientului diverse metode de organizare a timpului.Am identificat impreuna perioadele zilei cand se poate sa lucreze mai bine si perioadele in care se odihneste.I-am propus un model de organizare zilnica a ativitatii :

ora
activitatea
Gradul de realizare
(1-10)
Gradul de satisfactie
(1-10)

in final i-am aplicat o tehnica de relaxare musculara.
Efecte imediate:,,Nu mai m-am simtit de mult asa de odihnit”
Tema pentru acasa:monitorizarea activitatii zilnice;practicarea relaxarii si consemnarea gradului de realizare si efectele acesteia.

sedinta II (organizarea materialului de lucru)
Se va face o scurta recapitulare a ceea ce s-a discutat in cursul primei sedinte.
Se va verifica tema pentru acasa. S-a observat ca excluzand anumiti ,,timpi morti” clientul a respectat programul pe care l-am impus.
Am observat ca cele mai scazute note au fost date la activitatea care viza lucrul la locul de munca.
Terapeut-,, As vrea sa discutam despre dificultatile pe care le intampinati cand incepeti sa lucrati.”
Client- ,, Nu stiu cum fac dar ma apuc de documentele la care ma pricep cel mai bine.Cand trebuie sa  trec la documentele pe care nu prea stiu sa le fac ma apuca o stare ne neliniste, de nervi si renunt.”
Am discutat despre starea de agitatie pe care o simte cand se apuca de lucru.L-am invatat exercitii de respiratie completa pentru reducerea acestei stari.Respiratia  completa se realizeaza prin coborarea diafragmului concomitent cu impingerea abdomenului spre inainte, departarea coastelor si ridicarea umerilor.
Apoi am indus relaxarea si am formulat urmatorul scenariu. 
,,vreau sa-ti imaginezi ca te afli in fata unui fiset…e un fiset plin de dosare aranjate in fata, dar in spate la intuneric sunt hartii in dezordine, unele sunt mototolite…aranjeaza dosare in ordine….in functie de documente….sau cum vrei tu…gaseste ordinea pe care o vrei tu …unele dosare sunt mai groase altele mai subtiri….deschidele si vezi cum le poti folosi  pentru documentele pe care le ai de facut…..pe cele groase poate vrei sa le recitesti …pe cele subtiri sa le completezi cu noi pagini….e sertarul tau si tu sti cel mai bine cum sa-l aranjezi……..”.
Tema pentru acasa: sa continuie monitorizarea activitatii; sa continuie relaxarea.
sedinta III –V (restructurarea cognitiva)
S-au verificat temele pentru acasa.Clientul a inceput sa–si organizeze din ce in ce mai bine timpul si materialul de invatat.
in sedintele 3,4,5, s-a mers pe restructurare cognitiva
Se va explica clientului modul in care apar gandurile disfunctionale, cum se formeaza si cum ii perturba acestea comportamentul.
Modelul de combatere a gandurilor negative a fost explicat si apoi s-a trecut la implementarea lui in practica.
Identificarea evenimentului perturbator:Client- ,, Nu pot sa termin la timp lucrarile pe care le am de predat  sefului la terminarea zilei de lucru”
Notarea starilor afective negative pe care le traieste clientul
Client-,, descurajat 90%, trist 85%, ranit 90%, anxios 95%,deprimat95% ’’
Descoperiti care sunt gandurile negative asociate cu starile afective disfunctionale.
Terapeut-,, Trebuie sa va adresati intrebari  de genul:,,Ce imi spun in gand, in situatia in care ma supar?”
Client- ,, nu sunt bun de nimic ’’, ,,nimeni nu ma apreciaza’’, ,,nu am prieteni’’ , ,, sunt incompetent’’, ,,voi fi concediat si nu voi mai gasi un alt serviciu’’ , ,, toti colegii vor rade de mine daca vor vedea ca  nu am terminat la timp lucrarile’’
Identificarea distorsionarilor cognitive :Prevederea viitorului: ,,voi fi concediat si nu voi mai gasi un alt serviciu’’Citirea gandurilor: ,, toti colegii vor rade de mine daca vor vedea ca  nu am terminat la timp lucrarile’’  
Judecata afectiva:,,Ma simt foarte incompetent. Asta inseamna ca imi voi pierde serviciu?” Suprageneralizari :,, nu sunt bun de nimic ’’
Desconsiderarea pozitivului: ,, sunt incompetent’’
Contraargumentarea acestora:Client-  ,,Nimeni nu ma apreciaza’’.
Terapeut- ,,Oare chiar nimeni nu te apreciaza ?”Client-,, Toti colegii vor rade de mine daca vor vedea ca  nu am terminat la timp lucrarile’’   Terapeut-,, Ce inseamna toti? Cat este de posibil sa afle toti ce s-a petrecut? si daca ei afla, oare vor rade de tine sau poate te vor ajuta? Ai incercat sa le ceri ajutorul atunci cand ai nevoie?’’Client-  ,,Nu, cu toate ca am nevoie  ” 
inlocuirea gandurilor negative cu unele rationale

Ganduri automate
Distorsionarile cognitive
Ganduri rationale
Nu sunt bun de nimic 
Desconsiderarea pozitivului,generalizari
Sunt o persoana valoroasa, stiu sa fac  bine multe lucruri
Nimeni nu ma apreciaza
Desconsiderarea pozitivului,generalizari
Pot numi cateva persoane care ma apreciaza
Voi fi concediat si nu voi mai gasi un alt serviciu
Prevederea viitorului
Nimeni nu a fost concediat pentru astfel de fleacuri

S-au analizat si alte ganduri negative pana ce am fost sigura ca pacientul a inteles bine mecanismul de contracarare.
in alta sedinta care a vizat tot restructurarea cognitiva i s-a prezentat clientului si alte metode care vizau acelasi obiectiv.Cautarea si verificarea dovezilor (Client- ,, Nu pot face nimic”,Terapeut-,,Chiar nimic?’’),Definirea termenilor (Client- ,,Sunt incompetent.”,Terapeut-,,Ce inseamna pentru tine incompetent ?’’), Metoda unui caz similar (Terapeut-,,Ce  i-ai putea spune unei persoane care este in situatia in care te afli tu acum?’’Client- ,, Sa aiba rabdare, sa lucreze organizat, sa se relaxeze, sa fie curajos.”Analiza costurilor si beneficiilor
in timpul acestor sedinte de restructurare cognitiva clientul si-a insusit foarte bine deprinderile de gandire functionala
Tema pentru acasa:monitorizarea gandurilor negative si inlocuirea lor cu ganduri rationale ;monitorizarea activitatii ;practicarea relaxarii

sedinta VI-X (ANTRENAMENTUL ASERTIV)
Clientul s-a prezentat la a seasea sedinta foarte multumit ca au functionat exercitiile de relaxare pe care le-a invatat in ultimele sedinte.

sedinta VI
Dezvoltarea comportamentului asertiv.
Se va face o scurta recapitulare a sedintei anterioare si se va discuta tema pentru acasa.
in cadru acestor sedinte subiectului i s-a cerut sa retraiasca de mai multe ori unele situatii in care s-a simtit incompetent si sa invete sa reactioneze adecvat la ele, printr-o nemultumire moderata si nu prin anxietate. Tehnica folosita ,,joc de rol’’.
Restructurarea cognitiva va continua sa fie in atentia terapeutului, pentru ca reprezinta parte integranta a asertivitatii. Pasivitatea si agresivitatea reprezinta rezultatul unui stil distorsionat de gandire si a modurilor deficitare de comportament. Terapeutul il va ghida pe client sa reevalueze convingerile disfunctionale de baza si gandurile negative automate.
Client-,,Daca voi spune ceea ce simt cu adevarat, colegii nu ma vor iubi si acest lucru ar fi insuportabil.’’
Terapeut-,,Ai incercat sa vorbesti cu ei si sa spui ce simti ? ’’          
Client-,,Parerile mele nu sunt atat de importante incat sa vorbesc despre ele.’’
Terapeut-,,Chiar toate parerile tale sunt neimportante ?’’
Terapeut-,,Ce intelegi prin pareri neimportante ?’’
Astfel de ganduri blocheaza comunicarea sincera si deschisa cu ceilalti.
inaite de a se expune bazele antrenamentului asertiv se va realiza un exercitiu de relaxare.
Exercitiu de relaxare
,,Asezati-va confortabil pe scaun si concentrati-va asupra respiratiei.inspirati  si expirati linistit, calm, prelungit usor expiratia.Cu fiecare expiratie, corpul se relaxeaza tot mai mult, din ce in ce mai mult, tot mai mult.Acum imaginati-va ca relaxarea va inunda ca o lumina aurie care cuprinde tot corpul.Odata cu fiecare respiratie va relaxati tot mai mult si lumina aurie, placuta  va cuprinde tot corpul, revarsandu-se din crestetul capului pana la picioare.intreg corpul se relaxeaza tot mai  mult, din ce in ce mai mult, fiind scaldat in lumina aurie placuta, calda odihnitoare.Va simtiti tot mai linistit, tot mai relaxat, cuprinsi de o stare de calm, incredere si pace interioara.
Se va identifica stilului obisnuit de comunicare
I-am cerut sa-mi descrie o situatie care l-a deranjat l-a locul de munca.
Client-,,intr-o zi am lucrat foarte mult la un document intr-un domeniu pe care nu-l stapanesc foarte bine, si am prezentat ce am facut sefului care nu a fost foarte multumit.Am acceptat sa-mi  faca observatii, cu toate ca nu le meritam si imi  fac si rau (stare de neliniste, tensiune).Greselile erau ale colegului care a completat documentul facut de mine dar nu am putut sa nu accept observatiile pentru ca altfel il suparam si pe sef si pe coleg.”  

Identificarea stilului obisnuit de comunicare dupa modelul urmator.

Situatia
Unde, cu cine, ce faceai?
Raspunsul comportamental
Cum ai reactionat?
Stilul de comunicare
Pasiv,agresiv,asertiv
Ma aflam impreuna cu seful in fata unui document facut de mine.
Am acceptat sa-mi faca observatii desi imi fac rau.
Pasiv

Explicarea conceptului de asertivitate
Terapeutul va explica pacientului conceptul de asertivitate.
Vor fi definite alternativele comportamentului asertiv: agresivitate si pasivitate punandu-se accent mai mult pe cel din urma.
Terapeut- ,,Asi dorii daca sunteti de acord sa va explic ce inseamna asertivitatea’’
Client-,,Da, chiar a-si vrea sa-mi explicati’’
Terapeut- ,,Am sa va exemplific cele trei tipuri de comportament  prin intermediul  unor exemple.Tocmai ati fost examinat de un medic care este foarte grabit si nu va explica prea bine ceea ce va intereseaza.’’
Comportament agresiv : Pacientul va raspunde :,,Niciodata nu mai vin la cabinetul dumneavoastra.Am fost foarte prost tratat.Ati merita sa nu mai puteti practica profesia de medic.O sa ne mai intalnim noi.’’
Comportament nonasertiv : Pacientul fie nu va spune nimic si va pleca nelamurit din cabinet, fie se va exprima intr-o maniera indirecta si nu va fi luat in seama ,,Domnule doctor as vrea sa stiu…..,dar nu e nimic…,lasati.’’
Comportament asertiv,, Domnule doctor as dorii sa stiu ce diagnostic am si cate ceva despre medicamentul care mi l-ati prescris.V-as fi foarte recunoscator daca mi-ati acorda cateva minute pentru a ma lamurii in aceasta problema.Multumusc mult.’’
Formarea comportamentului asertiv non-verbal
Se va explica clientului componenta comportamentala  a asertivitatii care include contactul vizual, tonul vocii, postura, mimica, momentul administrarii unui mesaj.
Se va trece apoi la realizarea unor exercitii de joc e rol care au drept scop formarea comportamentului asertiv non-verbal.
Terapeut-,,Trebuie sa va duceti la seful dumneavoastra ca sa discutati in legatura cu o lucrare pe care a-ti facut-o si vreti sa-i schimbati parerea in legatura cu aceasta.Intrati pe usa si va asezati undeva in incapere, il priviti pe sef, si  vorbiti  ce aveti de spus. ’’
Dupa incheierea scenei i-am adresat feedback-uri pozitive de genul,,Ati stabilit un bun contact vizual, si o postura adecvata.A fost foarte bine dar data viitoare incearcati sa vorbiti un pic mai tare si mai hotarat si sa va asezati chiar in fata interlocutorului. ’’
Recunoasterea propriilor drepturi si efectuarea unor exercitii de lupta pentru obtinerea acestora
I-am prezentat clientului ,,lista drepturilor personale’’ elaborata de Bourne si l-am rugat s-o citeasca  cu voce tare.
Clientul a constatat ca  a uitat foarte multe din drepturile sale, si a fost foarte interesat de lista.
La sfarsitul sedintei clientul a fost foarte incantat de informatiile pe care le-a primit si a promis ca va incerca sa le puna in practica.
Tema pentru acasa:Monitorizarea gandurilor negative si inlocuirea lor cu ganduri rationale.Practicarea relaxari.L-am sfatuit sa exerseze comportamentul asertiv non-verbal si sa citeasca lista cu drepturi si sa le noteze pe acelea care le crede  mai impotrtante pentru el.

sedinta VII (Recunoasterea situatiilor care solicita un comportament asertiv)
Se perfectioneaza tehnica antrenamentul asertiv .
Se va face o scurta recapitulare a sedintei anterioare si se va discuta tema pentru acasa.
Recunoasterea situatiilor care solicita un comportament asertiv de catre client si sa invete sa se comporte adecvat in respectivele situatii.
Terapeut-,,in ultima sedinta am discutat despre asertivitate si in final v-am cerut sa mai exersati  comportamentul asertiv non-verbal si sa notati drepturile pe care le credeti mai importante. Ati reusit?’’
Client-,,Da, sunt multumit 95% de mine. Am avut putine dificultati in a-mi exprima dorintele fata de interlocutor.Toate drepturile sunt importante din lista pe care ati prezentat-o in ultima sedinta. ’’
Clientul  va fi indrumat sa recunoasca situatiile care solicita un comportament asertiv si sa se comporte ca atare.S-au realizat urmatoarele exercitii de comportament:            
Metoda discului stricat.Subiectul trebuie sa-si afirme punctul de vedere reprezentandu-l de mai multe ori cu hotarare, clar si bine comunicat.
Ex. ,,Esti intr-un restaurant si comanzi o pizza vegetariana, dar iti este adusa una cu carne pe care nu ai comandat-o si care nu-ti place deloc.Chelnerul te obliga s-o platesti .’’Terapeutul va juca rol de chelner si pacientul de client.
Client-,,Am comandat o pizza vegetariana si imi cereti si bani in plus.Nu vreau sa platesc in plus acesti bani.’’
Terapeut-,,Ati primit o pizza cu carne in loc de una vegetariana.’’
Client-,,Da si nu vreau sa mananc pizza cu carne si nu vreau sa platesc.’’
Terapeut-,,Faptul ca a fost pusa carne nu inseamna ca ati comandat alt produs.Nu avem preturi speciale pentru dumneavoastra. ’’
Client-,,De la biroul de reclamatii mi s-a spus ca sunt mai multe feluri de pizza. Nu vreau sa platesc in plus. ’’
Terapeut-,,Am sa va aduc una asa cum doriti imi cer scuze.Va mutumesc.’’
Metoda demorsarii.Terapeut-,,seful vine la servici foarte supart iar tu ai de semnat niste documente si trebuie sa intri in biroul lui.Cum vei proceda in situatia in care el tipa si are un comportament agresiv.’’
seful-,,Documentul asta este foarte prost facut. ’’
Client-,,Nu este cel mai bun document pe care l-am facut dar ce nu va place la el?’’
seful-,,Nu este scris cu tipul de litere care trebuie si continutul este prost. ’’
Client-,,imi pare rau daca vam suparat dar este pentru prima data cand fac astfel de documente.Poate vreti sa ma ajutati si sa-mi aratati unde am gresit. ’’
seful-,,Sigur ca o te ajut.Scuza-ma dar am avut o zi tare proasta. ’’

sedinta VIII (Constientizarea propriilor sentimente, dorinte si trebuinte)
Constientizarea propriilor sentimente, dorinte si trebuinte
Se continua antrenamentul asertiv inceput in ultimele sedinte.
Se va face o scurta recapitulare a sedintei anterioare si se va discuta tema pentru acasa.
Antrenamentul asertiv  fiind  o metoda de reducere a anxietatii si a depresiei, voi incerca sa furnizez clientului cateva exemple cu diversi subiecti care au devenit deprimati si anxiosi pentru  ca nu au avut curajul sa-si exprime starile afective  si sa lupte pentru drepturile lor.
Terapeut-,,in momentul in care te apuci de lucru ce simti?’’
Client-,,Ma simt obosit, fara vlaga incordat ca nu voi putea termina la timp ce am de facut.’’
Terapeut-,,Astazi vom discuta mai mult despre anxietatea, ingrijorarea si supraincordarea dvs.Pe masura ce ve-ti invata sa va controlati anxietatea (teama), ve-ti fi capabil sa treceti mai usor peste problemele cu care va confruntati.’’
Vor fi exemplicate cateva cazuri in care diverse persoane au devenit depresive  sau anxioase pentru ca nu au avut curajul sa -si comunice sentimentele si gandurile.
Vor fi folosite  si alte tehnici de antrenamant asertiv
Utilizarea unor mesaje adevarate legate de propria persoana.(utilizarea pronumelui personal ,,EU’’).Clientul a invatat sa foloseasca pronumele personal ,,eu” si sa-si comunice sentimentele .Client-,,Eu ma simt foarte necajit ca nu am terminat la timp  lucrarea, dar am si eu dreptul sa fiu ajutat, pentru ca ,eu fac treaba la doua persoane.’’
Metoda ascultarii active.Client-,,Consider ca lucrez foarte mult si ar trebui sa fiu recompensat sau macar laudat.’’Terapeut-,,Se pare ca acest serviciu nu ti-a adus prea multe beneficii. ’’Client-,, Asa este, ma simt nedreptatit si ma intreb ce caut eu oare aici. ’’Terapeut-,,Te consideri atat de nedreptatit incat vrei sa pleci ? ’’
Client-,,Nu stiu daca voi merge atat de departe dar as vrea sa stiti ce simt. ’’
La sfarsitul sedintei i se va recomanda pacientului o tema pentru acasa,,Te rog sa notezi cu grija  gandurile si  sentimentele care se petrec atunci cand incepi sa lucrezi’’

sedinta IX( exersarea raspunsurilor asertive)
Exersarea raspunsurilor asertive
Descrierea problemei
Declansarea raspunsului  asertiv
Terapeut-,,Puteti sa-mi descrieti va rog situatia care va supara cel mai tare?”
Client-,,Da, am sa va descriu o situatie care ma suparat forte tare.Am un coleg in birou care ma intrerupe din treaba mereu pentru ca nu stie sa faca anumite lucruri.Din cauza lui nu pot sa ma concentrez la ce am de facut eu, si astfel nu imi voi termina la timp lucrarile, atunci seful va fi iar nemutumit.’’
Terapeut-,,Vom evalua impreuna situatia descrisa si vom copleta impreuna urmatorul plan.’’
Evaluarea drepturilor personale
Terapeut-,,Care sunt drepturile tale ? Poti folosi si lista  drepturilor personale care  am prezentat-o in sedintele anterioare.’’
Client-,, Am dreptul sa refuz solicitarile carora nu pot face fata; am dreptul sa-mi exprim sentimentele, pozitive sau negative; am dreptul sa-mi schimb opiniile; am dreptul sa comit greseli si sa nu fiu totdeauna perfect; am dreptul sa spun,, NU” la tot ce mi se pare ca nu sunt pregatit sa fac, este periculos sau imi incalca sistemele de norme sau valori; am dreptul sa spun,, NU sTIU”; am dreptul sa nu prezint scuze si sa nu-mi motivez comportamentul.”
Precizarea timpului cand va avea loc discutia
Terapeut-,,Poti preciza te rog cand vei discuta cu, colegul?’’
Client-,,Dimineata, cand colegul vine la serviciu ii voi cere sa discutam problema respectiva.’’
Prezentarea problemei in termenii consecintelor acesteia
Client-,,ti-am explicat de mai multe ori ca am nevoie de liniste, dar tu ai continuat sa ma deranjezi, punandu-mi tot felul de intrebari. Comportamentul tau imi tulbura concentrarea si din acest motiv, nu pot sa-mi duc la indeplinire programul de munca. ’’
Exprimarea sentimentelor
Client-,,Ma simt frustrat atunci cand sunt deranjat. Ma superi ori de cate ori nu-mi respecti dreptul de a muncii. ’’
Exprimarea solicitarii
Client-,,Atunci cand observi ca am de lucru, as dori sa nu fiu intrerupt decat in situatii de urgenta.Mi-ar placea ca tu sa-mi respecti dreptul de a beneficia de liniste in timp ce am de lucru. ’’
Prezentarea consecintelor cooperarii pacientului
Client-,,Daca tu imi respecti nevoia de liniste in timp ce lucrezi, atunci voi fi o companie mai placuta pentru tine. ’’

sedinta X ( ameliorarea autostimei )
Desfasurarea unor actiuni care sa le faca placere, sa amelioreze relatia cu propriu eu si sa contribuie la cresterea sentimentului valorii personale.
Starea de bine fizic si imaginea corporala
Respectarea unui program ordonat care sa cuprinda exercitii  fizice si o alimentatie rationala.Terapeut-,,Faceti o plimbare, mergeti la o sala de masaj, mancati numai ce va place si este sanatos.’’
Exprimarea starilor emotinale. Terapeut-,,Exprimati-va deschis starile emotinale. De ex. puteti sa-i spuneti colegului cand va intrerupe din lucru :,,Ma simt frustrat atunci cand sunt intrerupt de la lucru.’’
Vorbirea interioara si afirmatiile care exprima autostima
Opriti fluxul gandurilor negative prin metode de distragere a atentiei
Terapeut-,,Atunci cand va cuprinde teama si starea de neliniste faceti o plimbare prin curtea unitatii, sau practicati respiratia abdominala .’’
Adresati intrebari cu caracter provocativ gandurilor negative.
Contracarati dialogul interior cu continut nagativ prin intermadiul unor afimatii pozitive :,,Ma accept asa cum sunt.’’, ,,Merit respectul celor din jur.’’, ,,Nu este nevoie sa fiu perfect pentru a merita laude din partea celor din jur.’’
Cultivarea sentimentului autoimplinirii
Terapeut-,,Care sunt cele mai importante lucruri pe care le doriti de la viata?”
Client-,,Cred ca familia, sanatatea, aspectele financiare si serviciu.”
Terapeut-,,Ce  faci concret ca aceste obiective sa se realizeze?”
Client-,,in familie ca totul sa fie bine trebuie ca sotia sa munceasca si atunci se va rezolva si aspectul financiar.Pentru sanatate ma duc la doctor iar pentru serviciu nu stiu ce sa spun.”
Se constata ca in calea realizarii obiectivelor legate de performantele profesionale subiectul a intampinat diferite obstacole cum ar fi : teama de esec, de respingere si dezaprobare, de schimbare.
I-am propus sa discutam la sfarsitul sedintei de o lista a realizarilor personle pentru al determina sa se concentreze mai mult asupra succeselor si mai putin asupra esecurilor.
Tema pentru acasa : Notati realizarile pe care le-ati avut pana in prezent in urmatoarele domenii de activitate : scoala, serviciu, familie, sport, conducere, recompense si premii, evolutie personala, alte aspecte

sedinta XI ( rezolvarea de probleme)
Clientul va invata tehnica rezolvarii problemelor
Se vor aprofunda abilitatile de restructurarea cognitiva
Dezvoltarea deprinderilor pentru rezolvarea problemelor personale
in prima parte a sedintei s-a discutat tema de acasa.Clientul a observat ca a avut si realizari dea lungul timpului cum ar fi: a intrat la scoala de ofiteri, un lucru foarte greu la timpul cand a sustinut examenul, are doi copii frumosi si sanatosi, o sotie care are grija de ei si ceea ce trebuie in casa, la servici au fost perioade in care erea apreciat si recompensat, etc.
Subiectului i s-a cerut sa discute mai multe situatii de viata si i s-a demostrat in ce masura modul sau defectos de a gandi il conduce la concluzii eronate.De exemplu daca un coleg se arata plictisit de ceea ce spune el, aceasta nu inseamna ca el nu va fii niciodata competent in ceea ce face. in urma discutiilor subiectul a realizat faptul ca sunt colegi care il apreciaza profesional, ca au fost domenii in care el a fost competent si ca este util in postul pe care il ocupa.  
I-am prezentat modalitati de rezolvare a problemelor si implementarea lor in realitate.
Identificarea problemei: ,,Sunt o persoana retrasa care accepta tot ce i se cere si nu am puterea de a spune ,,nu ’’.
Stabilirea scopurilor: ,,Sa fiu mai curajos, mai hotarat si sa spun ,,nu ’’ cand vreau’’
Generarea de solutii alternative :
1.Sa ma inscriu la un curs de informatica.
2.Sa ma inscriu la un club de sport.
3.Sa-mi caut prietenii vechi si sa ies cu ei in oras.
4.Sa incerc sa ies in timpul liber cu colegii de la serviciu.

Evaluarea solutiilor alternative :
Argumente ,,pro’’
Argumente ,,contra’’
1.Voi acumula informati si voi mai cere ajutorul altora
Nu am chef sa mai invat seara.
Serviciul ma solicita si asa prea mult
2.Sunt multi oameni care practica sport. Ma face sa ma simt relaxat si deosebit pentru ca am conditie fizica buna.
Cei care frecventeaza asfel de medii sunt de regula, competitivi.
3.Ar fi interesant daca as reusi .As avea nevoie de mai multa initiativa.
Este putin probabil ca prietenii mei sa fie liberi. Ei au probabil vietile lor.
4.Daca reusesc sa vorbesc cu ei in afara orelor de serviciu imi va fi mai usor sa-i refuz sau sa le spun ,,nu’’ cand vreau.
Sa nu ma accepte in grupul lor pentru ca sunt mai tineri.

Adoptarea deciziei : 2 si 4
Verificarea : clientul este convins ca solutiile alese sunt cele mai bune.
Pregatirea implementarii solutiei : Client-,,Saptamana aceasta am sa ma duc sa vorbesc cu antrenorul de atletism  de la clubul Steaua si voi incerca sa ies in oras la o bere cu colegii de la serviciu.”
Clientul a inteles mecanismul care sta la baza rezolvarii de probleme.Pentru sedinta a 12 i s-a dat drept sarcina, pe langa cele cunoscute, rezolvarea conform modelului predat a cat mai multor probleme.
Tema pentru acasa :Identificati si rezolvati mai multe probleme dupa mecanismul invatat.Practicarea relaxari.

sedinta XII( rezolvarea  de probleme)
Am reluat tema rezolvarii de probleme.
Am verificat temele pentru acasa.
Am  verificat  punerea in practica a solutiilor la problemele discutate la ultima sedinta.Subiectul a reusit sa discute cu colegii si sa iasa la o bere impreuna, a discutat si la club si se va duce saptamanal sa alerge pentru  o buna conditie  fizica.
Alte probleme rezolvate: imbunatatirea relatiilor sociale, activitatea profesionala, relatiile cu seful si cu sotia.
Clientul a capatat incredere in el. Nici o sarcina nu i se mai pare greu de rezolvat. Are curaj in indeplinirea  multor  activitati de care ii era frica.
I-am prezentat modelul celor ,,4 A ai succesului ’’ din programarea neurolingvistica:Afirmatia pozitiva-decide ce vrei sa obtii si reformuleaza rezultatul in termeni pozitivi.Argumentarea mentala -mareste forta mentala a rezultatului propus.Imagineaza-ti mai luminos, mai colorat, adauga sunete si senzatii pentru al face mai atractiv pentru tine.Asocire si repetare –identifica-te cu aceea imagine a succesului si traieste-o cu intensitate, chiar inainte de a fi propus. Asociaza-te  si intra in starea specifica succesului.Actiune –porneste si actioneaza in lumea reala pentru atingerea scopului propus.Fa primul pas catre telul tau.Apoi pe urmatorul……si cea mai lunga calatorie incepe cu primul pas…….
Tema pentru acasa : Practicarea tehnicilor prezentate in cadrul sedintei.

sedinta XIII
Am accentuat resursele adaptative ale clientului
Am mers pe valorificarea personala , pe realizariile  pe care le-a obtinut dea lungul vietii.
 in finalul sedintei in timpul relaxarii am introdus urmatorul scenariu: am utilizat ,, metafora calugarului”.,,A trait , in vremuri demult apuse, un calugar care se simtea foarte deprimat si trist.Era o iarna grea si el privea pe fereastra mahnit gradina cu pomii goliti de coroana podoabei lor, odinioara atat de bogate.I se parea ca sunt si ei tristi, poate chiar lipsiti de viata, dar intuitia ii spuse ca sunt totusi vii. Deodata isi dadu seama ca odata cu venirea primaverii pe ramurile lor vor creste noi frunze si vor fi mai puternici, decat anterior.Chiar daca pe din afara par lipsiti de viata , in interiorul lor la radacina , sunt cat se poate de vii. Radacinile lor, sursa insasi a existentei lor , continua sa traiasca, iar atunci cand ploile de primavara si razele soarelui de vara timpurie le vor hrani din belsug, pomii vor inmuguri din nou.Pe tot parcursul iernii, ei au crescut de fapt si mai puternici, utilizand resursele lor tamaduitoare primite de la natura pentru a-si dezvolta potentialul in capacitati superioare celor posedate anterior”.
Tema pentru acasa: Identificarea problemelor cu care s-a confruntat in decursul vietii si cum le-a depasit.Practicarea relaxarii

sedinta XIV
Am verificat tema pentru acasa
Am trecut in revista tot ce am facut impreuna pana acum.
Clientul a identificat modificarile majore in felul lui de a  fi si de a relationa cu celelalte persoane. Am discutat si despre dificultatile care ar putea aparea (riscul recaderilor in cazul unui esec) si cum ar putea sa faca fata .Am stabilit sa intrerupem relatia terapeutica dar l-am asigut ca in cazul in care are nevoie poate sa se prezinte la cabinet.
Situatia actuala
in urma sedintelor de psihoterapie si pe baza informatiilor din fisa psihologica si fisa medicala  privind internarile acestuia, s-a constatat ca exista posibilitatea de a avea anumite tulburari ale functiilor psihice, o anumita incordare psihica care se traduce, pe de o parte, printr-o nevoie acuta de afectiune si apreciere.
Subiectul nu mai prezinta acuze privind starea de sanatate, frecventa sentimentelor  pozitive au mai crescut iar tulburarile de adaptare, iritabilitate, sentimentele de culpabilizare si durere fizica sau mai diminuat. Teama de a ajunge la locul de munca nu mai este constanta, devenind periodica si a mai scazut in intensitate.
Nu mai sunt afectate capacitatiile de a-si indeplinii sarcinile decat periodic iar productivitatea nu mai este foarte scazuta.
Nu manifesta  comportamente dezintegrative, distructive si disfunctionale pentru  siguranta si stabilitatea  unui grup si poate indeplini in conditii acceptabile sarcinile primite.

Concluzii

Psihoterapia asertiva a fost folosita nu numai ca metoda de desensibilizare, ci si ca formare a abilitatilor de a face fata diverselor situatii de viata. S-a dovedit eficienta in cazul persoanelor cu dificultati in stabilirea unor contacte interpersonale din cauza anxietatii accentuate, fiind indicata  si in cazul persoanelor care ii lasa pe ceilalti sa-i manipuleze sau sa profite de pe urma lor in mod constant.
Antrenamentul asertiv aplicat a avut menirea de a-i invata pe subiecti sa-si exprime deschis si adecvat gandurile si sentimentele. S-a acordat o atentie deosebita dezvoltarii unor deprinderi  si abilitati de relationare interpersonala.
Pacientii timizi au fost invatati sa adreseze altor persoane remarci directe si mai putin confortabile, fara ca in spatele lor sa se afle sentimente de ostilitate sau agresivitate.Performanta individuala a fost imbunatatita la persoanele carora le-a fost aplicat antrenamentul asertiv, lucru constatat si de sefii directi ai acestora.

 
Bibliografie
1.DAFINOIU ION-,,Psihoterapie integrativa ”, Ed. Polirom, Iasi, 2001.
2.DAFINOIU ION-,,Personalitate .Metode de abordare clinica. Observatia si interviul ”, Ed. Polirom, Iasi, 2002.
3.DAFINOIU ION-,,Hipnoza clinica ” Ed. Polirom, Iasi, 2003.
4.IONESCU GEORGE-,,Tratat de psihologie medicala si psihoterapie’’, Bucuresti, 1999.
5.HOLDEVICI IRINA-,,Sugestiologie si psihoterapie sugestiva’’,Ed. Victor, Bucuresti, 1995.
6.HOLDEVICI IRINA-,,Elemente de psihoterapie’’-editia a III-a, revazuta si adaugita, Ed. ALL, Bucuresti, 1998.
7.HOLDEVICI IRINA -,,Ameliorarea performantelor individuale prin tehnici de psihoterapie’’,Ed. Orizonturi, Bucuresti, 2000.
8.HOLDEVICI IRINA -,,Psihoterapia tulburarilor anxioase’’,Ed.Ceres , Bucuresti, 2000.
9.HOLDEVICI IRINA -,,Psihoterapii scurte’’,Ed.Ceres , Bucuresti, 2000.
10.HOLDEVICI IRINA -,,Hipnoza clinica’’,Ed.Ceres , Bucuresti, 2000.
11.HOLDEVICI IRINA -,,Gandirea pozitiva-ghid practic de psihoterapie rational emotiva si cognitiv- comportamentala’’,Ed.Dual Tech , Bucuresti, 2000.
12.HOLDEVICI IRINA -,,Psihoterapia anxietatii’’, Ed.Dual Tech, Bucuresti, 2002.
13.HOLDEVICI IRINA -,,Psihoterapii de scurta durata’’, Ed.Dual Tech , Bucuresti, 2004.
14.HOLDEVICI IRINA -,,Psihoterapie cognitiv-comportamentala-Managementul stresului pentru un stil de viata optim’’,Ed. stiintelor Medicale, Bucuresti, 2005.
15.HUBER WINFRID -,,Psihoterapiile –terapia potrivita fiecarui pacient’’,Ed. stiintifica si tehnica, Bucuresti, 1997.
16.ODETTE GaRLAsU-DUMITRU-,,Tehnici psihoterapeutice’’, Ed Victor, Bucuresti, 2003.

Lucrari Psihomil III