SELECTIA PSIHOLOGICA IN MEDIUL MILITAR, Manuela Bratosin
A poseda deprinderi de supravietuire este important, a supravietui este esential.
I. Operatii antiteroriste. Perspectiva psihosociala
In ultimul timp auzim din ce in ce mai des cuvintele: teroristi, terorism, actiuni antiteroriste. Nu exista emisiune de stiri prezentata la radio sau televiziune fara sa prezinte acte grave de violenta concretizate in explozii care au ca urmare morti si raniti. Acestea se petrec cu frecventa mare in Irak, locul unde sunt dislocati si militari romani.
Pe langa pregatirea militara specifica fiecarei arme in parte militarii trebuie sa-si cunoasca din punct de vedere psihologic adversarii, sa-si constientizeze propriul potential si nu in ultimul rand sa se poata autogestiona ca sa nu devina victime sau chiar agresori ai oamenilor lipsiti de aparare.
Ca fenomen complex, terorismul a fost abordat mai ales din perspectiva stiintelor juridice ca savirsirea unor explozii, incendieri sau a altor actiuni care creeaza pericol pentru viata oamenilor ori cauzeaza daune materiale considerabile, ori provoaca alte urmari sociale grave in scopul violarii securitatii publice, intimidarii populatiei sau determinarii autoritatilor publice ori a persoanelor fizice sa ia anumite hotarari, precum si amenintarea cu savarsirea unor astfel de actiuni in aceleasi scopuri.
Din perspectiva psihosociala [Hudson,1999,McCauley,2002, Mansdorf, 2003, O’Connor, 2004, Zimbardo 2004 ] au concluzionat ca actele de terorism nu pot fi puse pe seama problemelor psihopatologice si a tulburarilor de personalitate. Terorismul este o consecinta a patologiei organizationale care le ofera un sens celor atrasi de aceste grupuri.
Analizand din perspectiva psihologica abuzurile comise de militarii americani asupra prizonierilor irakieni din Abu Ghraib – Irak, un psihiatru militar a afirmat ca acele acte s-au datorat actiunii intr-un mediu periculos in lipsa supervizarii [Taguba, 2004 ]. Abuzurile savarsite nu au fost doar ca urmare a esecului unor indivizi in a se conforma unor standarde, ci esecul unor lideri in a intari disciplina.
Compararea teroristilor cu membrii dezirabili ai societatii, din aceeasi zona geografica, a relevat faptul ca acestia au frecvente similare in manifestarea tulburarilor de personalitate [ Mc.Caully, 2002 ]. Acceptandu-se ipoteza ca persoanele care comit acte de terorism manifesta tulburari de personalitate, nu trebuie sa neglijam faptul ca ei fac parte din grupuri care functioneaza pe baza discretiei, increderii si sprijinului reciproc si nu recruteaza oameni care pot fi usor reperati in public. in manualul Al Qaeda sunt descrise trasaturile pe baza carora sunt recrutati membrii organizatiei. Ei trebuie sa fie capabili sa pastreze secretul organizatiei atat in interior cat si in afara, sa fie calmi si sa indure traume psihologice cum ar fi: arestul sau moartea camarazilor, sa fie de incredere, sa posede abilitati de observare, analiza si sinteza.
Daca analizam cu atentie trasaturile de mai sus ele sunt printre cele care definesc si profilul unui militar implicat in operatiile antiteroriste. De aceea este vital pentru un asfel de luptator sa-si cunoasca bine adversarul, sa-i cunoasca mentalitatea, cultura din care face parte, ideologia religioasa ca sa-i poata anticipa reactiile si misiunea sa se incheie cu succes.

II. Semnificatia psihologica a supravietuirii

Un militar implicat intr-o situatie de risc are nevoie de mult mai mult decat stiinta si indemanarea de a construi adaposturi, a procura alimente, a face focul si a se deplasa fara mijloace standard de navigatie. Unii luptatori avand o instruire minima din punct de vedere a tehnicilor de supravietuire au trecut cu bine prin situatii care le puneau viata in pericol, altii care erau instruiti, dar care nu au avut capacitatea de a folosi aceste tehnici au murit. Cheia este atitudinea celor implicati care fara o autogestionare comportamentala riguroasa, informatiile obtinute la instruire nu le foloseste la nimic.
intr-un mediu ostil care presupune supravietuirea, militarul este supus in permanenta stresului care are impact nu in ultimul rand asupra mintii sale. Gandurile, ideile necontrolate, rationamentele gresite amplificate de emotii puternice creeaza anxietate ce poate transforma un soldat sigur pe el, instruit intr-unul indecis, ineficace, cu o abilitate indoielnica de supravietuire.
Este imperativ ca cei implicati in situatii tensionate, conflictuale sa fie avizati asupra propriilor reactii comportamentale si a modului de gestionare a acestora. Stresul la care sunt supusi nu este o maladie care poate fi tratata si eliminata, este o conditie pe care in functie de situatie fiecare o experimenteaza. Stresul are si o parte pozitiva deoarece ofera provocari si da sansa fiecaruia sa-si evalueze popriile calitati de adaptare si flexibilitate, relevand totodata importanta situatiilor. Gestionarea ineficienta a stresului insa aduce latura negativa a acestuia, ceea ce duce la dezordine mentala si emotionala concretizata prin urmatoarele:
- dificultati in luarea deciziilor corecte;
- atitudine rautacioasa fata de ceilalti;
- uitare;
- nivel energetic scazut;
- anxietate constanta;
- predispozitie spre comiterea unor erori;
- idei despre moarte sau suicid;
- dificultati de comunicare si relationare;
- izolare;
- evitarea asumarii responsabilitatii;
- neglijenta fata de propria persoana.
in concluzie stresul poate avea un rol constructiv sau distructiv asupra psihicului militarului. El poate incuraja sau descuraja, poate impulsiona sau poate duce direct la moarte.Va supravietui militarul care va domina propriul stres in loc sa lase stresul sa-l domine pe el.
Orice interventie antiterorista implica risc, iar acesta are ca efect direct stresul asupra psihicului militarului. De multe ori evenimentele producatoare de stres nu apar pe rand ci simultan: informatii insuficiente asupra misiunii sau a locului, obstacole, probabilitatea ranirii sau chiar a pierderii vietii. Odata acestea recunoscute de psihic acesta fie se pregateste sa lupte, fie sa cedeze. Aceasta pregatire implica un S.O.S. intern trimis intregului organism. Din punct de vedere fiziologic se elibereza energie prin intensificarea metabolismului lipo-glucidic, ritmul respiratiei se intensifica pentru a creste aportul oxigenului in sange, creste tensiunea musculara, mecanismle de coagulare sunt activate pentru reducerea sangerarii ranilor; simturile devin mai ascutite, auzul mai sensibil, se dilata pupilele, mirosul devine mai sensibil. Aceasta mobilizare a organismului permite militarului sa faca fata pericolelor potentiale. Cu toate acestea nivelul de alerta nu poate fi mentinut la nesfarsit mai ales cand sursele de stres au continuitate si se cumuleaza, instaurandu-se epuizarea, de aceea mecanismele de supravietuire implica strategii de administrare eficienta a stresului. Luptatorul trebuie sa cunoasca tipurile de factori situationali care favorizeaza stresul.

III. Factorii situationali ai stresului in actiunile antiteroriste

1. Ranirea, Boala sau Moartea
Ranirea, boala sau moartea sunt fenomene reale carora un supravietuitor trebuie sa le faca fata. Nimic nu este mai stresant decat un mediu de risc in care se poate muri ca urmare a actiunii adversarului, a unui accident sau ranirii letale. Boala si ranirea genereza durere si discomfort. O buna gestionare a stresului aduce dupa sine marirea curajului si scaderea vulnerabilitatii acestuia, marind considerabil sansele de supravietuire.

2. Nesiguranta si Lipsa Controlului
Militarii participanti la actiunile antiteroriste nu au intotdeauna informatii complexe despre misiunea la care participa. Singura garantie este ca nimic nu este sigur. Este extrem de stresant sa lupte cand au la dispozitie doar un minim de informatie si un control limitat asupra campului de lupta. Acestea cumulate pot duce la ranire sau chiar moarte.

3. Zona de responsabilitate
in misiuni militarii trebuie sa cunoasca zona de responsabilitate care poate contine elemente, pe care daca le cunosc dinainte reduc efectul stresului de acomodare, prevenind totodata imbolnavirea, ranirea. Aceste elemente pot fi: alternari bruste de temperatura (noaptea foarte frig si ziua foarte cald), temperaturi de peste 60 C, furtuni de nisip, insecte, reptile periculoase, cultura, obiceiurile si religia locuitorilor din zona si nu in ultimul rand atitudinea lor fata de straini.

4. Satisfacerea trebuintelor primare : foamea si setea
Oricat ar fi de antrenat, un luptator fara apa si mancare nu poate supravietui. Astfel procurarea si proviziile de hrana si apa sunt importante pentru supravietuire.

5. Oboseala si Izolarea
Unele misiuni implica rutina, timp de asteptare indelungat ceea ce duce la cresterea gradului de oboseala a militarilor (deminarea cladirilor, eliberarea de ostateci).
in conditii de izolare , luptatorul are prilejul de a-si demonstra capacitatile de autosupravietuire, fiind doar el si agresorul sau obiectul agresiunii ( in cazul doar a explozibilului in lipsa factorului uman ). Nu trebuie neglijat faptul ca teroristii amplaseaza explozibilul in zone greu accesibile, izolate. in astfel de situatii fiecare individ reactioneaza diferit, avand modalitati proprii de gestionare a stresului.

Lucrari Psihomil III