SELECTIA PSIHOLOGICA IN MEDIUL MILITAR, Marie-Kathrin Bleiziffer
In contextul schimbarilor determinate de dezideratul realizarii unei armate profesioniste, selectia psihoprofesionala a candidatilor pentru cariera militara va cunoaste, probabil, noi dimensiuni, urmarindu-se selectia si orientarea acestora nu doar pentru categorii profesonale ci si pentru arme si specializari militare. Dintre diferitele perspective si abordari ale motivatiei ca element principal in cadrul selectiei psihoaptitudinale pentru cariera militara, propunem o modalitate de investigarea acestei dimensiuni din perspectiva intereselor profesionale si abilitatilor specifice. Pornind de la teoria personalitatii a lui John Holland si pe baza chestionarului de interese specific, identificarea unor profiluri de interese specifice categoriilor profesionale, armelor/specializarilor militare, ar putea permite orientarea eficienta a candidatilor spre acestea, pe baza compatibilitatii cu profilul de interese personal, asigurand astfel o mai mare stabilitate, satisfactie si realizare profesionala.

I. Argument

Selectia psihoaptitudinala pentru invatamantul militar/cariera militara, realizata in Centrele Zonale de Selectie si Orientare are menirea de a evalua resursa umana sub aspectul potentialului psihoaptitudinal si motivational si de a o orienta spre diferite forme ale invatamantului militar/carierei militare. Domeniul de investigare vizeaza potentialul aptitudinal general si specific necesar pentru a raspunde obiectivelor formative ale institutiilor militare de invatamant precum si capacitatea de adaptare la specificul mediului militar (structura de personalitate si motivationala) pentru a raspunde solicitarilor ulterioare, caracteristice profesiei militare.
Motivatia – inteleasa ca interes, dispozitie si comportamente orientate in directia reusitei in institutia militara/cariera militara este evaluata prin cateva elemente principale: motive, context decizional, interese, aspiratii si planificarea carierei, realismul si maturitatea optiunii, capacitate de autoapreciere a disponibilitatilor personale, etc.

II. Prezentarea studiului

1.Obiective

Studiul realizat si-a propus investigarea intereselor profesionale, ca aspect al motivatiei candidatilor pentru invatamantul militar postliceal si pentru cariera militara de maistru militar si subofiter, identificarea paternurilor de interese specifice acestor categorii de personal militar in perspectiva unei posibile orientari a candidatilor spre acele arme/specializari care sunt in cea mai mare masura compatibile profilului personal de interese.
2.Aspecte teoretice

Teoria personalitatii a lui John Holland considera ca alegerile vocationale constituie o exprimare a personalitatii iar mediile profesionale, asemeni personalitatilor umane, pot fi structurate in categorii bine definite si determinate. Holland afirma ca: alegerea profesiei este o expresie a personalitatii, chestionarele de interese sunt inventare ale personalitatii, membrii aceluiasi domeniu de activitate au personalitati similare si trasee similare de dezvoltare a personalitatii, satisfactia profesionala, stabilitatea si realizarea in profesie depind de congruenta dintre propria personalitate si mediul in care lucreaza individul. Holland considera ca oamenii manifesta interese si preferinte diferite pentru lucrul cu oameni sau obiecte, cu idei sau fapte, in functie de tipul lor de personalitate. Majoritatea oamenilor pot prezenta 6 tipuri de personalitate: realist (motor), intelectual (investigativ), artistic (estetic), social (de sustinere), intreprinzator (persuasiv), conventional (conformist). De asemenea, mediile de munca pot fi grupate in aceleasi 6 tipuri. Holland afirma ca, pentru orice tip de personalitate, ocupatia care contine caracteristici similare tipului respectiv de personalitate ii ofera individului o satisfactie potentiala, deoarece oamenii cauta medii profesionale si ocupatii care sa le permita sa-si exercite deprinderile si aptitudinile, sa-si exprime opiniile si valorile. O metoda buna de predictie a succesului profesional este cea prin care se face o identificare obiectiva a trasaturilor personale cu cerintele cerute intr-o profesie si, deci, o potrivire intre individ si activitate. Holland sugereaza ca cu cat ne creste interesul pentru anumite cerinte specifice cu atat ne descreste interesul pentru lucrurile care ne displac, iar ocupatiile care contin sau sunt strans legate de preferintele noastre conduc la un succes mai mare decat acelea care contin putine din preferintele noastre.
Cele 6 tipuri de personalitate descrise de Holland sunt urmatoarele:
Tipul realist (motor) – R – este caracterizat prin tendinta de a se indrepta spre activitati care presupun manipularea obiectelor, instrumentelor, masinilor; poseda aptitudini manuale, mecanice sau tehnice; organizare motorie buna, ingeniozitate tehnica si spirit practic; prefera sa rezolve probleme concrete si este satisfacut de acele medii profesionale care necesita un nivel optim de dezvoltare al acestor aptitudini.
Tipul intelectual (investigativ) – I – se caracterizeaza prin tendinta de a rezolva sarcini abstracte; de a intelege si organiza lumea. Are de obicei abilitati matematice si stiintifice, este analitic si curios, prefera sa lucreze singur pentru rezolvarea de probleme. Preferintele sale se indreapta spre activitati care implica cercetare, investigare sub diverse forme si in domenii diferite (fizic, biologic, social, cultural).
Tipul artistic (estetic) – A – este caracterizat de imaginatie, creativitate, atractie spre activitati mai putin structurate, care presupun o rezolvare creativa si ii ofera posibilitati de auto expresie. Este inzestrat cu abilitati artistice si imaginatie, independenta, originalitate, expresivitate artistica. Prefera relationarea indirecta prin auto-exprimare artistica.
Tipul social (de sustinere) – S – este interesat de activitati care implica relationare interpersonala. Prefera activitati care presupun informarea, pregatirea, dezvoltarea, grija pentru alte persoane. Are deprinderi verbale, sociale si interpersonale, este cooperant, generos, asculta si intelege pe semeni.
Tipul intreprinzator (persuasiv) – E – prefera sa lucreze in echipa, mai ales cu scopul de a conduce, dirija, de a ocupa locul de lider. Evita activitatile stiintifice sau domeniile care implica o munca foarte dificila, preferandu-le pe acelea care ii pun in valoare abilitatile oratorice, persuasive, manageriale, de relationare interpersonala.
Tipul conventional (conformist) – C – prefera activitatile care solicita manipularea ordonata, sistematizata a datelor, informatiilor, intr-un cadru bine organizat si definit. Are abilitati de secretariat si matematice; prefera activitatile bine definite, care au descrise cerinte clare, este atent la detalii; alege rolurile de subordonat, isi realizeaza scopurile prin conformism.

3. Aspecte metodologice

Pentru investigarea intereselor si stabilirea paternului de interese specific a fost utilizat chestionarul de interese adaptat dupa Holland. Acesta este compus din 132 itemi ce descriu diferite tipuri de activitati si competente si o lista cu 12 tipuri de abilitati (deprinderi), toate acestea fiind grupate in 6 categorii, corespunzatoare celor 6 tipuri de personalitate descrise de autor. Profilul sau paternul de interese este o combinatie de tipuri de interese cu pondere diferita, gradul de similaritate dintre aceste tipuri de interese determina coerenta profilului personal si reflecta masura in care sunt posibile conflicte de interese ulterioare. Cu cat tipurile de interese ce compun profilul personal au un grad mai mare de similaritate cu atat creste coerenta, iar probabilitatea de conflict, pornind de la acest profil este mica, ceea ce usureaza decizia profesionala.
Similaritatea dintre tipurile de personalitate este descrisa de urmatorul model:

Chestionarul de interese Holland a fost administrat unui numar de 890 subiecti, dintre care 645 candidati pentru scolile militare de maistri militari si subofiteri, prezenti la selectie in Centrele Zonale de Selectie si Orientare Alba Iulia, Breaza si Campulung Moldovenesc, iar 245 elevi ai scolilor militare postliceale ale categoriilor de forte ale armatei. De asemenea au fost cuprinsi in studiu un numar de 78 subiecti, elevi ai invatamantului postliceal civil.
Stabilirea tipului specific, dominant, de personalitate s-a facut in functie de 2 criterii: media punctajelor finale obtinute si frecventa locului ierarhic ocupat de fiecare dintre cele 6 tipuri de personalitate in structura paternului de interese (primele 3 tipuri cu punctajul cel mai mare inregistrat).

4. Rezultate

Tipul dominant de personalitate, specific candidatilor pentru cursul formare subofiteri, filiera indirecta, ce apare cu cea mai mare frecventa in paternurile de interese ale acestei categorii este cel realist-R, ce apare in combinatii cu tipurile: S-I; S-E sau E-C, in functie de arme/specializari. Pentru anumite specializari, numarul mic de candidati care au raspuns chestionarului nu a permis stabilirea unui tip specific de personalitate, relevant. Predominanta tipului de personalitate R in structura paternurilor de interese ale acestei categorii de candidati poate fi explicata prin experienta profesionala a subiectilor, ei reusind sa-si formeze/dezvolte acele abilitati si competente necesare activitatilor specifice functiei/postului ocupat. Frecventa mare a tipurilor de personalitate E si S in structura acelorasi paternuri de interese reflecta si prezenta unor abilitati si deprinderi specifice( manageriale, de relationare interpersonala, sociale) necesare noului statut profesional pentru care au optat acesti candidati, acela de subofiter, ce presupune si aptitudini de lider. Gradul de coerenta al paternurilor de interese ale acestei categorii este relativ scazut.

Comparativ cu aceasta categorie de candidati, prezenti la selectie, elevii aflati la cursul de formare subofiteri, au obtinut medii ale punctajelor foarte mari pentru tipurile R, S si E, indeosebi pentru sectiunile competente si abilitati: explicatia poate fi oferita de activitatile procesului instructiv-educativ de formare/dezvoltare a abilitatilor si deprinderilor necesare viitoarei profesii (specializari) dar si noului statut profesional.
Exista similaritate intre profilurile obtinute de candidatii prezenti in procesul selectiei si elevii aflati la cursul de formare subofiteri-filiera indirecta. De asemenea, exista similaritate intre activitatile preferate, competentele si abilitatile necesare in desfasurarea activitatilor profesionale (pe baza ambelor criterii). Putem presupune ca aceste paternuri sunt specifice acestei categorii de candidati-subofiteri; ele sunt prezente la candidati si raman constante dar dezvoltate in scoala militara.
O situatie particulara o prezinta candidatii care au optat pentru serviciul medical; tipul de personalitate predominant in structura paternurilor de interese ale acestei subcategorii este cel social-S, ce apare in combinatii cu tipurile E, I, C. Acestia manifesta interes pentru activitati ce implica relationare interpersonala sau pentru acelea care presupun informarea, pregatirea dezvoltarea si grija pentru alte persoane, preferinte pentru activitati care implica cercetare, investigare; prefera activitatile bine definite, care au cerinte descrise clar, cele care implica relationare interpersonala si munca in echipa; au deprinderi verbale, sociale si interpersonale. Gradul de coerenta al profilurilor de interese este ridicat.
Pentru categoria maistri militari, tipurile dominante de personalitate sunt cele de tip R si S care apar in combinatii cu tipurile I si E: se caracterizeaza prin preferinte pentru activitati ce presupun manipularea instrumentelor, masinilor, obiectelor, pentru rezolvarea sarcinilor concrete, activitati ce presupun relationarea interpersonala, activitati ce presupun cercetare, investigare; prezinta aptitudini manuale, mecanice, tehnice, ingeniozitate tehnica, spirit practic, deprinderi verbale, sociale, interpersonale, abilitati matematice. Gradul de coerenta al profilurilor este relativ scazut.

Pentru aceasta categorie de candidati a fost posibila identificarea unor profiluri de interese pe categorii de forte ale armatei. Astfel: pentru fortele aeriene sunt specifice profilurile de tip R-S-I si R-S-E, acestea fiind identificate atat la candidatii prezenti in selectie, care au optat pentru aceasta categorie de forte (numarul acestora a fost mult mai mic comparativ cu cel al elevilor) cat si la elevii aflati in scoala militara (profilurile prezinta grad ridicat de coerenta). Pentru fortele navale este specific profilul de tip S-R-I-E ( combinatii), cu grad ridicat de coerenta.
Pentru fortele terestre profilurile de interese sunt mai diversificate, datorita specializarilor numeroase si diferite pentru care au existat locuri de scolarizare si numarului relativ mic de candidati prezenti la selectie. Cele mai frecvente profiluri de interese sunt E-R-S, R-S-I, gradul de coerenta fiind ridicat.
in cazul subiectilor proveniti din mediul civil tipurile dominante de paternuri personale de interese sunt: C-I-S, S-C-E in combinatii diferite, in care pe prima pozitie se afla predominant tipul de personalitate S; s-au obtinut punctaje partiale si totale relativ mici, comparativ cu subiectii provenind din mediul civil, aceasta poate indica o sfera a intereselor restransa, putine competente formate si un nivel relativ mediu de dezvoltare a abilitatilor specifice; scorurile partiale si totale pentru tipurile aflate pe prima pozitie inregistreaza punctaje mari, comparativ cu scorurile inregistrate pentru tipurile aflate pe pozitiile doi si trei din paternul de interese; aceasta indica o orientare clara a intereselor spre activitati specifice acelui tip de personalitate, respectiv tipul social, competente formate in aceasta directie si abilitati dezvoltate. Gradul de coerenta al profilurilor de interese obtinute de subiectii provenind din mediul civil este mediu.

III. Concluzii.Perspective

Utilizarea chestionarului de interese Holland in cadrul selectiei psihoaptitudinale pe parcursul a doi ani, a permis identificarea unor tipuri de profiluri de interese specifice pentru categorii de personal- maistri militari si subofiteri-si pentru diferite arme/specializari. Datele obtinute au fost utilizate in cadrul interviului final de evaluare, in completarea sau confirmarea unor informatii despre candidati.
Daca pe termen mediu selectia personalului militar profesionalizat va dobandi noi valente-evaluarea potentialului aptitudinal fizic si psihic, a starii de sanatate si a nivelului motivational, in raport cu standardele stabilite, pe categorii de personal, arme/specializari, functii si chiar posturi – aplicarea chestionarului Holland, in forma adaptata poate fi un instrument de mare utilitate. Aceasta presupune insa, ca o conditie indispensabila, realizarea unei analize detaliate a activitatilor profesionale, competentelor si abilitatilor specifice diferitelor arme/specializari, astfel incat chestionarul sa poata fi utilizat ca un instrument complementar de evaluare a motivatiei, care sa permita orientarea profesionala eficienta a candidatilor spre acele medii profesionale care sunt in cea mai mare masura compatibile cu propria personalitate.

Bibliografie

Baban, Adriana(coord.) – Consilierea educationala, Cluj-Napoca, 2001
www. Self_Directed search.com

Lucrari Psihomil III