SELECTIA PSIHOLOGICA PERCEPTIA SOCIETATII CIVILE ASUPRA ACTULUI DE SELECTIE
Psiholog Camelia Mariana GHERASIM. Scopul acestei lucrari este sa oferim o perspectiva asupra unui domeniu de actualitate, modul de perceptie a mediului militar, a selectiei realizate in centrele zonale. Pe parcursul a doi ani consecutivi am realizat doua studii exploratorii, unul pe studenti si unul pe elevi, urmarind aceleasi ipoteze, si anume ca
1. Gradul de informare a populatiei civile asupra problematicii testarii in cadrul centrelor zonale este insuficient. Populatia are doar informatii partiale, incomplete si imprecise.
2. Imaginea procesului de selectie este victima unor prejudecati si stereotipuri. Acestea sunt datorate lipsei de informatii, informatiilor eronate de la fosti candidati.

�n urma cercetarilor realizate am ajuns la urmatoarele concluzii:
a. nivelul de cunostinte referitoare la procesul de selectie pentru cariera militara este destul de scazut, publicul detind informatii partiale, incomplete si imprecise.
b. in privinta imaginii procesului de selectie, au existat diferente majore intre studenti si elevi, esantionul de studenti emitand judecati referitoare la corectitudinea/incorectitudinea testarii din centrele zonale, pe cand elevii (clasele a XII-a si a VIII-a) au sustinut ca toate cunostintele lor care au participat la examinare au fost invatate de corectitudinea, seriozitatea si exigenta cu care au fost tratate.
c. imaginea profesiei militare: desi se considera ca a avut de suferit in ultima perioada, este inca o profesie cu un grad destul de mare de atractivitate pentru un numar de persoane.
d. imaginea asupra candidatilor pentru institutiile militare de invatamant este pozitiva, principalele motive pentru optiunea lor considerandu-se ca ar fi pregatirea buna, pasiunea pentru domeniu (interesul, motivatia) si aptitudinile, iar ei ca persoane potrivite mediului militar sa prezinte o dezvoltare armonioasa din punct de vedere fizic, psihic, intelectual.
De aici se desprinde faptul ca este necesara o mai mare implicare in procesul de promovare a profesiei militare, a actului de selectie, folosirea mai multor mijloace prin care informatia sa ajunga la publicul-tinta.
INTRODUCERE
Trecem printr-o perioada de mari modificari structurale in intreaga societate romaneasca, lucru care afecteaza inclusiv institutia militara. Reforma in armata implica toate sectoarele ei, in ultimii ani productia producandu-se o mare schimbare in cadrul procesului de selectie prin infiintarea centrelor zonale de selectie si orientare. Prin aceste structuri s-a ajuns la modificarea si perfectionarea actului de selectie, ca si continut al testarii (atat psihologice cat si al testarii fizice), ca metoda si ca timp alocat fiecarui candidat. Este obligatoriu ca aceste schimbari sa determine niste reactii, atat din interiorul sistemului cat si din afara sa. Reactiile de la "clientul"pentru care realizam selectia (institutiile militare de �nvatam�nt) �n general pozitive, mai putine reactii exist�nd de la societatea
civila. Ne intereseaza �n special modul �n care publicul tinta percepe
institutia si activitatea noastra, care sunt ecourile care se propaga �n
special �n r�ndul tineretului, nu at�t prin mijloacele de promovare ale
armatei, ci prin intermediul civililor care au luat contact cu centrele
zonale.

Unele din replicile cel mai des �nt�lnite �n viata cotidiana sunt: "Cu
banul le rezolvi pe toate", "Copiii buni nu au nici o sansa", idei
extremiste, care generalizeaza niste cazuri probabil izolate. Este o
caracteristica a societatii noastre sa justificam orice esec prin lipsa
de echitate, prin nedreptate. Ne intereseaza care este imaginea pe care
o prezinta fostii candidati, daca exista o "mitologie" referitoare la
centre si la selectie, c�t din toate acestea corespunde realitatii. Vom
�ncerca sa identificam gradul de informare (cunoastere) a populatiei �n
privinta selectiei pentru �nvatam�ntul militar si identificarea
modelelor perceptive ce apar la nivelul populatiei �n raport cu acest
sistem. Datorita fenomenului de etichetare a persoanelor �n functie de
apartenenta la un grup (social, etnic, religios etc.), vom �ncerca sa
conturam modelul perceptiv al candidatului pentru cariera militara.

PERCEPTIA SOCIALA

�n permanenta individul uman realizeaza un proces de extragere si
prelucrare a informatiei referitoare la lumea exterioara si la propriul
sau Eu. Omul este astfel subiect al propriei cunoasteri, �n urma careia
�si formeaza identitatea de sine, si subiect al cunoasterii celorlalti.

Perceptia sociala reprezinta procesul mental de cunoastere, activ
implicat �n cunoasterea curenta, prin care se reflecta persoane,
grupuri, fenomene sociale �n functie de raporturile si interactiunile
subiectului cunoasterii cu acestea. Perceptiile au ca rezultat
producerea de evaluari si aprecieri asupra obiectelor si fenomenelor
percepute si reprezentari ale acestora, ajung�ndu-se �n final la
producerea de comportamente si de raporturi fata de mediul �nconjurator.

"�n interiorul organismului se manifesta asadar un proces de constructie
a perceptiei care conduce la un anumit eveniment corespunzator
constientizarii obiectivului, a realitatii �n ipostaza de a fi
perceputa"(6, pag. 39).

Principalele surse de eroare �n receptarea si interpretarea
informatiilor despre o persoana sau un grup sunt categorizarea,
atribuirea, prejudecata si stereotipul. Toate acestea sunt o baza
teoretica pentru studiul realizat, armata fiind o institutie cu un
status aparte �ntre toate celelalte institutii dintr- un stat. Asupra sa
sunt create �n r�ndul societatii civile multiple stereotipuri, apar
categorizari, at�t favorabile c�t si defavorabile, �n functie de
reprezentantii institutiei cu care s-a intrat �n contact, de sursele de
informare, de mediul de provenienta etc.

ASPECTE ALE IMAGINII INSTITUTIEI MILITARE

Armata poate fi definita ca "organizatie formala, cu o structura
specifica de statusuri si roluri, �n care puterea de a influenta
actiunile altora creste pe masura �naintarii spre v�rful ierarhiei
organizationale" (W. Konblum, 1988).

Fiecare functie are responsabilitati precis definite, exista descrieri
detaliate ale �ndatoririlor, raspunderilor, autoritatii, locului �n
ierarhie. Aceste lucruri sunt specifice organizatiilor de tip
birocratic. Organizatiile birocratice se bazeaza pe un sistem de
autoritate rational- legal. Ierarhia este clar definita, Autoritatea
este corespunzatoare cu gradul ierarhic, liderii sunt formali si nu
corespund neaparat cu liderii informali. Functionarea institutiei are la
baza un sistem de reguli si reglementari formale cuprinse �n
regulamentele militare.

Avantajele acestui tip de organizatie ar fi eficienta tehnica, precizia,
rapiditatea, promovarea unui proces obiectiv si impersonal de luare a
deciziei. Dezavantajele deriva din supraaccentuarea specializarii,
impersonalitatii, conformismului.

Imaginea armatei �n opinia majoritatii este o constructie �n timp,
bazata pe un proces complex de stereotipizare sociala. Anumite asertiuni
au circulat cu frecventa mare at�t �n cadrele formale c�t si �n mod
neinstitutionalizat. Reprezentarea armatei ca grup social s-a format �n
contrast cu alte grupuri.

Dintr-o ancheta realizata �n anul 2000 de catre Marian Predoaica despre
imaginea armatei �n r�ndul tinerilor, reiese ca acestia au o imagine
foarte buna despre armata, cu mentiunea ca subiectii de sex feminin sunt
mai impresionati de mediul militar, iar ceea ce apreciaza tinerii la
armata reprezinta �n general elemente abstracte, dezirabile, greu de
verificat de persoane care nu sunt implicate �n mod direct �n viata
militara. Aceste aspecte sunt proiectii asupra institutiei ale
trasaturilor oricarei armate, care se pot desprinde din multiple surse
(carti, filme etc.) si mai putin din contactul direct. Ca exemplu:
disciplina, ordine, seriozitate, organizare, prestanta, colegialitate,
rigurozitate. Deci are loc un proces de atribuire si de categorizare �n
functie de subiectul perceptor, de teoriile naive pe care le poseda, de
raportarea la surse de informatii pe care nu le poate verifica. Aceste
imagini nu sunt rezultatul unor aprecieri obiective, confund�ndu-se
realitatea cu dezirabilitatea.

Din prelucrarea datelor la interviul de evaluare din cadrul selectiei �n
centrele zonale se releva aceleasi concluzii: candidatii, �n motivarea
optiunii lor pentru cariera militara, se raporteaza la aceleasi
informatii generale, le reprezentarile lor despre armata. Raspunsurile
sunt �n general dezirabile, oarecum determinate de situatia de
examinare. Mare parte din candidati nu poseda informatii clare, ancorate
�n realitate. Putem da un exemplu clar: cel al tipului de candidat care
mentioneaza o multime de atribute generale, dezirabile ale armatei, dar
�n momentul �n care ajunge sa-si motiveze optiunea pentru o anumita
specialitate, descoperi ca nu stie nimic despre aceasta. Opteaza oare
datorita unei sonoritati aparte a denumirii? Considera ca nu are un
viitor �n alta parte? A auzit ca acolo ar fi o concurenta mai scazuta?
Oare au ei o imagine clara asupra factorilor de solicitare fizica si
psihica asociati activitatii specifice a unei subunitati militare? A
auzit de "stresul de lupta" ? Multiple �ntrebari la care nu avem �nca
raspuns. Acestea ne determina sa �ncercam o conturare a imaginii
candidatului ideal, a candidatului real, a actului de selectie si a
armatei �n general, prin prisma tinerilor care ar fi putut candida la
institutiile militare de �nvatam�nt �n anul anterior de selectie.

Un alt "semnal de alarma" care a determinat continuarea studiului a fost
uimitoarea reactie a elevilor din Colegiul Militar Liceal "stefan cel
Mare", care au renuntat �n acest an �ntr-o proportie foarte mare la
continuarea carierei militare. Pentru ei atractivitatea profesiei
militare a scazut �ntr-un mod frapant.

Oare exista diferente foarte mari �ntre modul �n care percep elevii de
colegiu militar institutia militara si cel al elevilor din mediul civil?
Consideram ca exista diferenta pregnante inclusiv �n modul �n care �i
apreciaza elevii civili pe cei din colegiile militare, consider�ndu-i
foarte capabili din toate punctele de vedere: ca dotare fizica, psihica,
intelectuala, ca nivel de cunostinte etc.

Vorbind mai �n detaliu despre activitatea desfasurata �n Centrele Zonale
de Selectie si Orientare, putem sustine ca probele realizeaza
diagnosticarea acelor inaptitudini flagrante care ar �mpiedica adaptarea
candidatilor la mediul din institutiile militare de �nvatam�nt (exemplu:
lipsa unor aptitudini fizice, a unui nivel mental minim pentru categoria
pentru care opteaza). Examenul psihologic de aici are scopul de a admite
candidatii care corespund nivelului minim stabilit pentru potentialul
psihic reclamat de solicitarile la care vor fi supusi dupa absolvirea
studiilor, precum si de a depista si elimina pe cei care au un potential
psihoaptitudinal redus fata de cel solicitat la activitatile militare.

Orientarea si selectia profesionala au rostul de a �mpiedica persoana de
a ocupa un post care nu corespunde nivelului sau de performanta,
indiferent daca este peste sau sub puterea individuala de a realiza
sarcinile impuse de post. Aceasta este singura metoda de a �mpiedica
scaderea performantei, ne�ndeplinirea sarcinilor de �nvatare sau de
munca sau cresterea timpului de �nvatare a acestora (consecinta a
ocuparii unui post ale carui cerinte sunt peste puterile individului)
sau �n cazul �n care cerintele postului sunt inferioare posibilitatilor
individului, o parte din posibilitati ram�n neutilizate, satisfactia �n
munca scade si oamenii traiesc un sentiment de frustrare.

ASPECTE METODOLOGICE

Definirea operationala a conceptului de perceptie sociala:
Am realizat p�na la acest capitol o abordare mai mult teoretica a
perceptiei sociale, cu axare pe perceptia sociala a institutiei
militare, cu distorsiunile perceptive ce intervin. Am definit la
�nceputul lucrarii perceptia sociala ca procesul mental de cunoastere,
activ implicat �n activitatea curenta, prin care se reflecta persoane,
grupuri, fenomene sociale �n functie de raporturile, interactiunile
subiectului cunoasterii cu acestea.
�n aceasta cunoastere intervin adesea diferite surse de distorsiune,
care duc, pe l�nga formarea unei perceptii eronate, la atitudini si
comportamente specifice, legate de persoanele percepute.

Pentru a putea surprinde mai bine aceste lucruri, vom folosi o definitie
operationala a conceptului "perceptie sociala", definitie utila �n
operationalizarea conceptului si elaborarea instrumentelor.

Perceptia sociala este procesul prin care sunt cunoscute trasaturile
fenomenului/persoanei- stimul, pe baza carora se infereaza apoi aspecte
psihologice, sociale si chiar aspecte legate de valorile si normele
legate de fenomenul/persoana respectiva.

Obiective si ipoteze
Obiectivele acestei lucrari sunt:
1. Identificarea nivelului de cunostinte al populatiei civile, a
gradului de informare asupra problematicii selectiei pentru �nvatam�ntul
militar.
2. Identificarea modelelor perceptive ce apar la nivelul populatiei
civile �n raport cu profesia militara, selectia pentru aceasta profesie.

�n contextul acestor obiective am elaborat urmatoarele ipoteze de lucru:

1. Gradul de informare a populatiei civile asupra problematicii testarii
�n cadrul centrelor zonale este insuficient. Populatia are doar
informatii partiale, incomplete si imprecise.
2. Imaginea procesului de selectie este victima unor prejudecati si
stereotipuri. Acestea sunt datorate lipsei de informatii, informatiilor
eronate de la fosti candidati.
Esantionare

Urmarind realizarea unui studiu exploratoriu, am realizat un esantion de
intentionalitate, deci de tip neprobabilistic.

Am ales pentru investigare 29 studenti si 88 de elevi din clasele
terminale din institutiile de �nvatam�nt din C�mpulung Moldovenesc. 66
de subiecti sunt elevi de clasa a VIII-a, 22 de clasa a XII-a, 36 de sex
masculin si 52 de sex feminin.

Motivul alegerii acestor din urma subiecti ar fi �n principal faptul ca
ei sunt mai "�n mijlocul evenimentelor" dec�t cei din alte localitati.
Aici exista un colegiu militar, un centru zonal, mare parte din subiecti
au intrat �n contact cu persoane care au candidat pentru o institutie
militara de �nvatam�nt. Vrem sa identificam modul �n care au ajuns �n
r�ndul lor informatiile de la Birourile Informare Recrutare, modul �n
care s-a realizat promovarea profesiei militare, daca au �ncercat sa dea
examen la o institutie militara de �nvatam�nt, motive care i-ar
determina sa opteze sau nu pentru cariera militara. �n privinta alegerii
studentilor, am considerat ca acestia (studenti la stiinte exacte-
politehnica, informatica, stiinte economice, fizica, medicina) sunt
publicul- tinta din anul anterior de selectie, sunt cei mai buni ca
orientare intelectuala pentru �nvatam�ntul militar. Vrem sa identificam
modul �n care au ajuns �n r�ndul lor informatiile de la Birourile
Informare Recrutare, modul �n care s-a realizat promovarea profesiei
militare, daca au �ncercat sa dea examen la o institutie militara de
�nvatam�nt, motive care i-au determinat sa opteze sau nu pentru cariera
militara.

Elaborarea instrumentelor
Metoda utilizata a fost chestionarul. Chestionarul de cercetare, conform
lui Septimiu Chelcea, reprezinta "o tehnica si, corespunzator, un
instrument de investigare const�nd dintr- un ansamblu de �ntrebari
scrise si, eventual, imagini grafice, ordonate logic si psihologic,
care, prin administrarea de catre operatorii de ancheta sau prin
autoadministrare, determina din partea persoanelor anchetate raspunsuri
ce urmeaza a fi �nregistrate �n scris. ""(4, pag. 180)
Am utilizat ancheta indirecta, �n scris.
 

Operationalizarea conceptului – dimensiuni, variabile, indicatori
 

Am folosit �n special �ntrebarile deschise, care, cu toate ca prezinta
un grad de dificultate mai mare �n prelucrarea datelor, dau
posibilitatea celui investigat de a se exprima liber, nu �i limiteaza
sau standardizeaza posibilitatile. Este un domeniu destul de dificil de
cuprins �n c�teva raspunsuri, ar fi existat riscuri de a pierde pe drum
unele elemente de altfel importante sau chiar de a sugera subiectilor
raspunsul pentru o �ntrebare ulterioara.

Prelucrarea datelor
Chestionarul este alcatuit preponderent din �ntrebari deschise, drept
pentru care am folosit pentru prelucrarea datelor analiza calitativa de
continut, urmarind �n special dimensiunea "atitudine". Am realizat si
histograme pentru �ntrebarile �nchise precum si pentru ilustrarea
grafica a frecventei aparitiei unor caracteristici mentionate de
subiecti �n unele �ntrebari deschise.

Analiza si interpretarea datelor
�n urma prelucrarii datelor din chestionarele completate am obtinut o
imagine a modului cum sunt percepute profesia militara, actul de
selectie �n r�ndul posibililor candidati.

Din cercetarea realizata pe studenti reiesea ca profesia militara are
�nca un grad mare de atractivitate. �n ierarhizarea primelor cinci
profesii atractive ea se situa pe locul patru, �n functie de numarul
nominalizarilor de catre subiecti. Pe locul �nt�i se situeaza
"inginerul", pe locul doi "medicul", pe locul al treilea "managerul" si
"programatorul", iar pe locul al patrulea, la egalitate "ofiterul" si
"omul de afaceri", urmati de "economist" si "avocat". Motivele pentru
care subiectii situeaza aceasta meserie �n partea superioara a ierarhiei
ar fi: siguranta (meseriei, postului), faptul ca este o meserie bine
platita si de perspectiva, domeniu interesant. La polul opus, cei care
considera profesia militara �n partea inferioara a ierarhiei iau �n
considerare greutatea ei, conditiile de munca, stresul, riscurile,
remuneratia necorespunzatoare, sau pur si simplu nu le place lor mediul
militar. De remarcat ca remuneratia este un motiv pentru ambele
categorii de subiecti.
�n r�ndul elevilor ierarhia s-a schimbat, probabil si datorita
orientarii diferite a subiectilor (studentii fiind �n special de la
specializarea "politehnica").

Astfel, pe locul �nt�i se afla "medicul", pe locul al doilea "profesorul
", apoi profesiile ce tin de justitie (avocat, jurist, judecator),
urm�nd, �n ordine descrescatoare "informaticienii", "lucratorii din
presa scrisa si audio- vizuala", "inginerii", "psihologii", "managerii",
"contabilii", "ghizii turistici", profesia "ofiter/cadru militar"
ocup�nd abia un loc 10.

Diferentele deriva probabil din orientarea diferita a subiectilor spre
un domeniu sau altul, de planurile diferite de viitor, desi frapant este
faptul ca o mai mare parte din elevi ar opta pentru o cariera militara.
Principalele motive care fac atractiva o institutie militara de
�nvatam�nt ar fi calitatea �nvatam�ntului, siguranta oferita de o
institutie de stat esentiala �n orice stat, care "nu se va desfiinta
niciodata" (dupa cum chiar noteaza unii candidati), este o adevarata
cariera, care �ti poate oferi un viitor stralucit, este un domeniu
interesant, �n care exista ordine, disciplina, seriozitate. O parte
dintre subiecti ar opta pentru o institutie militara, dar considera ca
nu au resursele (mediile, pregatirea) necesare. Motivele celor care nu
ar opta pentru acest domeniu se refera �n mare parte tot la lipsa
acestor resurse (considera ca nu ar face fata, ca nu pot, ca este foarte
greu), altii nu pot accepta supunerea, asociaza cu institutia militara
lipsa libertatii, severitatea, strictetea, duritatea, nu accepta stilul
de viata propriu- zis, sau pur si simplu apreciaza ca nu li s-ar potrivi
sau ca �n armata este locul potrivit doar pentru baieti (lucru sustinut
de c�teva reprezentante ale sexului feminin). Din numarul total de
subiecti, 29 (32, 95%) ar opta pentru o institutie militara de
�nvatam�nt, dintre acestia 13 fiind de sex feminin.

Prin prisma elevilor, tinerii care se orienteaza spre o cariera militara
sunt caracterizati de urmatoarele elemente: nivelul de pregatire foarte
bun, pasiunea pentru mediul militar, considera ca au aptitudini
corespunzatoare pentru acest mediu, au o constitutie fizica adecvata,
sunt capabili sa reziste la stres, sunt disciplinati si seriosi,
curajosi, cu aptitudini de lider, dau dovada de patriotism si chiar de
un pic de nebunie.
Prin prisma studentilor, pe primul loc se situeaza pasiunea pentru
mediul militar, apoi interesul pentru domeniu, aptitudinile
corespunzatoare pentru acest mediu (inteligenti, �nzestrati, cu
�ncredere �n fortele proprii, dornici de o viata riguroasa), siguranta
(financiara, a meseriei).

Caracteristicile pe care considera studentii ca trebuie sa le posede
candidatul ideal pentru mediul militar sunt: pe primul loc se situeaza
conditia de apt fizic; apt psihic si inteligent;bun din toate punctele
de vedere;pasionat de armata, disciplinat, cu simt de raspundere;sanatos
(probabil si fizic si mental).
Caracteristicile pe care considera elevii ca trebuie sa le posede
candidatul ideal pentru mediul militar sunt: pe primul loc se situeaza
conditia de apt fizic – capabil de efort;sa fie bine pregatit din punct
de vedere al cunostintelor;disciplinat, capabil sa respecte ordinele,
regulile;inteligent, cu g�ndire logica.

Se observa ca din punctul de vedere al subiectilor armata este asimilata
cu efortul fizic, cu regulile, ordinea, cu cunostintele si inteligenta,
deci portretul individului care ar trebui cautat pentru acest domeniu
�mbina trasaturile unei personalitati armonioase, ideale am putea spune,
cu posibilitati maxime de adaptare.
Referitor la etapele procesului de selectie, subiectii mai degraba �si
spun parerea, �n ce cred ei ca ar consta acestea, nu le cunosc foarte
bine, un singur candidat care a participat la selectie pentru categoria
CML mentioneaza cele trei probe principale (inclusiv interviul de
evaluare).

�n privinta testarii psihologice pentru cariera militara, unii subiecti
mai mult vorbesc despre scopul acestei testari dec�t despre continutul
ei. Astfel, testarea psihologica are rostul de a verifica modul de
reactie �n diverse situatii, de a determina starea emotionala, de a
descoperi daca acesti candidati sunt apti sau nu pentru �nvatam�ntul
militar, de a verifica g�ndirea, �ncrederea �n sine, curajul,
aptitudinile. O parte din subiecti mentioneaza faptul ca ar aparea
inclusiv �ntrebari care te deruteaza si consultatia cu un psiholog.

�n privinta testarii fizice, lucrurile stau ceva mai bine, subiectii
fac�nd o legatura logica cu necesitate rezistentei fizice. Astfel mare
parte din subiecti includ alergarea de rezistenta. Un procent redus
cunosc si existenta unui traseu, ceilalti necunosc�nd detalii, dar
mention�nd investigarea capacitatii de efort fizic, precum si evaluarea
medicala, clinica.

�n privinta rostului acestei testari, majoritatea subiectilor considera
ca este de a alege cei mai buni (priceputi, apti) candidati, pentru
realizarea unei bune selectii si departajari �ntre cei buni si cei slabi
ca nivel de �nvatatura, pentru a afla daca vor face fata mediului,
pentru a se elimina cei mai slabi.

Majoritatea subiectilor studenti au intrat �n contact cu o persoana care
a sustinut probe �n unul din centrele zonale. Dar numai unei parti
dintre acestia le- au fost �mpartasite impresii referitoare la
dificultatea probelor si corectitudinea testarii. Parerile sunt
�mpartite �n privinta gradului de dificultate a probelor. �n ceea ce
priveste corectitudinea testarii, putini considera ca aceasta exista,
ceilalti sustin�nd sub diverse forme existenta incorectitudinii: nu
exista corectitudine, se trece pe interes, "�n ziua de azi, dai banul,
treci". Curios este ca aceeasi subiecti considerau ca rostul testarii �n
forma actuala este cel de a trece cei mai buni candidati. Apare o
contradictie, probabil din faptul ca, �n momentul �n care vine vorba de
corectitudine, tineretul o considera o valoare lipsa �n societatea
contemporana, fac�nd o generalizare pripita asupra tuturor domeniilor.
Sau poate candidatii care au fost respinsi �si justifica esecul tocmai
prin astfel de afirmatii, judecati la adresa mediului pentru care au
fost considerati necorespunzatori. Apare inclusiv afirmatia ca
personalul din centrele zonale ar fi partinitor, ca ar exista candidati
care trec examenele �nainte de a le sustine, iar trei subiecti tin sa
aiba o replica moralizatoare referitoare la necesitatea corectitudinii,
pentru ca "de aici (centrele zonale) pleaca viitorii ofiteri". Toate
acestea sunt, daca nu semnale de alarma, directii de aprofundat �n
viitoarele investigari ale modului �n care este perceput sistemul de
selectie.

Din esantionul de elevi, 80 subiecti (90, 91%) au intrat �n contact cu o
persoana care a sustinut probe la Centrul Zonal. Dintre acestia 41 de
subiecti au aflat ca probele ar fi grele (�n special probele fizice),
iar altii 9 sustin ca sunt dificile doar daca nu esti bine pregatit sau
nu esti sigur pe tine. Doar 12 candidati au fost informati ca probele au
fost usoare, iar pentru unii imaginea a diferit �n functie de persoana
care le- a prezentat- o. Spre deosebire de esantionul de studenti, nu au
existat "reclamatii" referitoare la corectitudinea testarii, chiar daca
au cunoscut candidati care au fost declarati "Respins" la probe,
scot�ndu-se �n evidenta chiar obiectivitatea, corectitudinea si
severitatea testarii.

�n rubrica "Observatii. Completari" o parte din subiecti au tinut sa
mentioneze o data �n plus faptul ca fostii candidati pe care �i cunosc
au fost impresionati �n mod placut de severitatea, seriozitatea,
corectitudinea, exigenta si strictetea cu care au fost tratati, de
disciplina care s-a impus. Altii au tinut sa sublinieze calitatea
liceului (dintre elevii de clasa a VIII-a), concurenta foarte mare la
institutiile militare de �nvatam�nt, gratuitatile care sunt oferite
elevilor militari, regimul dur si limitarea timpului liber, precum si
faptul ca aceia care au reusit sunt foarte m�ndri de aceasta realizare.

�n concluzie, am obtinut o imagine care permite familiarizarea cu
domeniul studiat si care poate deschide noi directii de cercetare, ajuta
la stabilirea prioritatilor �n privinta problematicii studiate.

CONCLUZII

�n urma cercetarilor realizate am ajuns la urmatoarele concluzii:
a. nivelul de cunostinte referitoare la procesul de selectie pentru
cariera militara este destul de scazut, publicul detin�nd informatii
partiale, incomplete si imprecise.
b. �n privinta imaginii procesului de selectie, au existat diferente
majore �ntre studenti si elevi, esantionul de studenti emit�nd judecati
referitoare la corectitudinea/incorectitudinea testarii din centrele
zonale, pe c�nd elevii (clasele a XII-a si a VIII-a) au sustinut ca
toate cunostintele lor care au participat la examinare au fost �nc�ntate
de corectitudinea, seriozitatea si exigenta cu care au fost tratate.
c. imaginea profesiei militare: desi se considera ca a avut de suferit
�n ultima perioada, este �nca o profesie cu un grad destul de mare de
atractivitate pentru un numar de persoane.
d. imaginea asupra candidatilor pentru institutiile militare de
�nvatam�nt este pozitiva, principalele motive pentru optiunea lor
consider�ndu-se ca ar fi pregatirea buna, pasiunea pentru domeniu
(interesul, motivatia) si aptitudinile, iar ei ca persoane potrivite
mediului militar sa prezinte o dezvoltare armonioasa din punct de vedere
fizic, psihic, intelectual.

Prima ipoteza a acestui studiu era ca populatia investigata detine
informatii partiale, incomplete si imprecise referitor la procesul de
selectie, lucru care se confirma.

Urmatoarea ipoteza se referea la faptul ca imaginea centrelor zonale si
a procesului de selectie este victima unor prejudecati, stereotipuri,
care provin din lipsa de informare sau din informarea eronata de la
fosti candidati. �n r�ndul studentilor, ipoteza se confirma, desi poate
nu lipsa de informare ar fi principalul "vinovat" pentru aceasta stare
de fapt, ci doar tendinta de a judeca dupa tipare prestabilite, de a nu
avea �ncredere �n nici o forma de evaluare, de a considera ca traim
�ntr-o societate �n care totul poate fi cumparat, de a ne justifica
esecurile prin acuze. Dar �n nici un caz la adresa propriei persoane.
Consideram aceasta ipoteza ca fiind confirmata doar partial, neexist�nd
nici un fel de critica la adresa modului �n care se realizeaza selectia
�n r�ndul esantionului de elevi, din contra, subiectii sustin�nd ca
fostii candidati au laudat corectitudinea, seriozitatea, exigenta cu
care au fost tratati. O posibila explicatie ar fi probabil cresterea
transparentei procesului de selectie.

De aici se desprinde faptul ca este necesara o mai mare implicare �n
procesul de promovare a profesiei militare, a actului de selectie,
folosirea mai multor mijloace prin care informatia sa ajunga la
publicul- tinta.
Consideram benefice contactele ce publicul-tinta, precum si continuarea
"relatiei" cu cei admisi din r�ndurile fostilor candidati, pentru
�mbunatatirea imaginii centrelor, pentru o cunoastere mai �n profunzime
a celor pe care �i "trimitem" �n institutiile militare de �nvatam�nt,
pentru realizarea unei mai bune adaptari a lor la stilul de viata
militar si prevenirea posibilelor probleme.

BIBLIOGRAFIE

1. B�rsanescu, stefan, Dictionar de pedagogie contemporana, Editura
enciclopedica rom�na, Bucuresti, 1962
2. Boudon, Raymond, Tratat de sociologie, Editura Humanitas, Bucuresti,
1999
3. Bourhis, Richard Y, Leyens, Jacques- Philippe, Stereotipuri,
discriminare si relatii intergrupuri, Editura Polirom, Iasi, 1997
4. Chelcea, Septimiu, Marginean, Ioan, Cauc, Ion, Cercetarea
sociologica, Editura Destin, 1998
5. Cracsner, Constantin- Edmond, Elemente de psihologie militara,
Editura Academiei de �nalte Studii Militare, Bucuresti, 2003
6. Moscovici, Serge, Psihologia sociala sau Masina de fabricat zei,
Polirom, Editura Universitatii "Al. I. Cuza", Iasi, 1999
7. Neculau, Adrian, Reprezentarile sociale, Editura Polirom, Iasi, 1997
8. Rotariu, Traian, Ilut, Petre, Ancheta sociologica si sondajul de
opinie, Editura Polirom, Iasi, 1997
9. schiopu, Ursula, Dictionar de psihologie, Editura Babel, Bucuresti,
1994
10. Zamfir, Catalin, Vlasceanu, Lazar, Dictionar de sociologie, Editura
Babel, Bucuresti, 1998
 

---

 

* Centrul
Zonal de Selectie si Orientare Campulung Moldovenesc

Lucrari Psihomil II