MOTIVAŢIA PENTRU ARMATĂ ŞI CARIERA
MILITARĂ

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA TINERELOR ÎN UNIFORMA
LA CERINTELE VIETII
MILITARE
Psiholog Elena Langa, psiholog Cornelia
Nicolescu, maior psiholog Dorin Petrescu*

1. Factori care influenteaza adaptarea

Adaptarea elevilor la viata militara implica un sever conformism fata de
un mediu mult diferit de cel anterior, dar si coexistenta, interactiunea
si interdependenta a doua entitati: elevul considerat ca personalitate,
si mediul militar. Succesul sau insuccesul adaptarii depinde, pe de o
parte, de anumite particularitati bio-fiziologice si psihosociale ale
subiectului, iar pe de alta parte de particularitatile mediului militar.
Institutia militara nu poate si nici nu trebuie sa ramâna indiferenta
fata de dificultatile de adaptare generate de trecerea de la mediul
civil la mediul militar. Înlaturarea acestor dificultati se realizeaza
printr-un demers complex si dificil în care sunt implicati, alaturi de
profesionisti (psihologi, sociologi, pedagogi, medici), toti factorii
responsabili cu educarea si instruirea acestor tineri.

Nu trebuie ignorat
faptul ca viata femeii, în colectivele preponderent masculine, înseamna
rigori, probleme de adaptare care tin de atitudinea barbatilor, de modul
în care acestia stiu si vor sa lase loc de afirmare colegelor lor. Nu este
suficient ca fetele sa îmbrace uniforma militara pentru a se realiza
integrarea lor în ansamblul institutiei militare. Acesta este un fenomen
îndelungat si profund si se produce atât în functie de personalitatea si
profesionalismul fiecareia, cât si de evolutia mentalitatilor, ceea ce
presupune timp.

 

Începând cu anul
de învatamânt 2001-2002 în scoala Militara de Maistri Militari si
Subofiteri a Fortelor Terestre au fost admise si fete la diferite arme si
specialitati. Ele au, în principiu, aceleasi sarcini si drepturi ca si
colegii lor, baietii. Se instruiesc în cadrul plutoanelor mixte,
participând la toate activitatile instructiv–educative, conform
programului orar al unitatii si planului de învatamânt.

Pornind de la aceste premise, am întreprins o cercetare al carei scop a
fost urmarirea modului de adaptare a fetelor la mediul militar,
evidentierea factorilor care determina inadaptarea si stabilirea masurilor
necesare pentru o integrare cât mai adecvata a acestora în colectivele
militare. S-a pornit de la ipoteza ca adaptarea este mai lenta în primele
3 luni, urmând, pâna la sfârsitul anului scolar, o curba ascendenta.
Am realizat un studiu comparativ pe 2 ani de învatamânt a rezultatelor
obtinute prin aplicarea a doua chestionare la 3 luni si la 9 luni de la
începerea anului scolar. Esantionul a fost alcatuit din 36 fete din anul
de învatamânt 2001-2002 si 66 fete din anul de învatamânt 2003-2004, eleve
în anul I, cu vârsta cuprinsa între 18-25 ani, reprezentând armele
artilerie si rachete, transmisiuni, tehnica de calcul, tancuri si auto.

 

Chestionarele
aplicate (vezi tabelul si anexa 1 si 2) au urmarit surprinderea factorilor
principali care influenteaza adaptarea:
– motivatia alegerii carierei militare;
– particularitatile mediului militar (programul unitatii, caracterul
activitatilor, gradul de dificultate al sarcinilor etc.) ;
– particularitatile biofiziologice si psihologice ale subiectilor (grad de
maturizare psihica, stabilitate emotionala, rezistenta fizica si psihica
etc.) ;
– interactiunea psihosociala dintre subiecti si mediul militar (modul de
respectare a programului unitatii si a regulamentelor militare, gradul de
implicare în optimizarea procesului de învatamânt, climatul psihosocial
din subunitati, tipul relatiilor interpersonale etc.).
Rezultatele primului studiu sunt prezentate în articolul “Mentalitatea
tinerelor în uniforma”, publicat în revista “Spirit Militar Modern”, nr. 7
/ 2003. Analiza datelor rezultate din cercetarea respectiva ne-a îngaduit
desprinderea principalilor factori care determina inadaptarea si anume:
– programul prea încarcat în comparatie cu acela al unei facultati civile,
însa din punct de vedere al cerintelor vietii militare este un program
normal, cu activitati instructive si educative specifice;
– gradul de dificultate al unor sarcini care depasesc posibilitatile
fizice ale elevelor, în special a celor de la arma tancuri;
– dominarea motivatiei extrinseci în defavoarea celei intrinseci;
– prelungirea, în unele cazuri, a crizei de originalitate a adolescentei,
criza materializata, în primul rând, prin nerespectarea regulamentelor
militare;
– instabilitatea emotionala si caracterul astenic al proceselor afective.
Acestia, au constituit punctul de plecare pentru cea de-a doua cercetare,
iar analiza comparativa a rezultatelor obtinute la cele 2 studii ne-a
permis sa constatam daca acesti factori si-au amplificat sau dimpotriva,
si-au diminuat actiunea în urma aplicarii masurilor ameliorative propuse
la finalul primei cercetari, si anume:
– revizuirea modului de repartitie a activitatilor de instruire în cadrul
programului unitatii, astfel încât sa se evite suprasolicitarea fizica si
psihica a elevelor;
– diversificarea modului de petrecere în unitate a timpului liber si
umplerea acestuia cu activitati cât mai utile si interesante;
– analiza criteriilor de selectie a fetelor în institutiile militare de
învatamânt, astfel încât acceptarea lor sa se faca doar la armele care nu
necesita eforturi fizice si psihice deosebite;
– diversificarea metodelor de predare, si aici avem în vedere învatarea si
adaptarea metodologiilor didactice la specificul disciplinelor de
învatamânt în scopul desfasurarii unor activitati interesante;
– evitarea masurilor institutionale “severe” (neacordarea de învoiri si
permisii, favorizarea unor eleve în detrimentul altora etc.).

2. Analiza comparativa a datelor rezultate din aplicarea chestionarelor pe
cele doua loturi

Primul contact cu mediul militar este important în evolutia adaptativa
normala a fetelor. Pentru o adaptare adecvata se urmareste ca activitatile
specifice sa se desfasoare stadial si într-un cadru organizat. În acest
sens, am fost interesati sa aflam daca programul este foarte încarcat si
daca acesta le afecteaza rezistenta fizica si psihica. Un procentaj destul
de ridicat – 59% la primul chestionar, respectiv 62% la chestionarul 2 din
elevele primului lot cercetat au considerat ca programul este foarte
încarcat si acesta constituie un factor care creeaza dificultati în
procesul de adaptare, fapt ce le poate afecta rezistenta fizica si
psihica.
La acelasi chestionar, procentul elevelor din lotul 2 – anul scolar
2003-2004 care considera ca programul încarcat îngreuneaza adaptarea la
cerintele vietii militare s-a micsorat vizibil: 45% la primul chestionar
si 38% la al doilea chestionar.
Cu toate ca si-a diminuat semnificativ influenta, programul încarcat se
mentine ca principalul factor care creeaza dificultati de adaptare.

 

Situatia comparativa a rezultatelor obtinute la cele doua loturi

 

 

 

Procente relativ
apropiate s-au obtinut la itemii privind caracterul interesant sau
neinteresant al activitatilor de instruire.
Daca în prima etapa a anului de învatamânt activitatile didactice erau
socotite "mai putin interesante" si "neinteresante" pentru 60% din elevele
primului lot si 68% din elevele celui de-al doilea lot, dupa 6 luni acest
procent s-a micsorat considerabil, numai 34%, respectiv 38% apreciind ca
activitatile sunt neinteresante.
Observam asadar reducerea aproape la jumatate, dupa a doua aplicare a
chestionarelor, la ambele loturi, a celor care apreciaza activitatile ca
fiind neinteresante.
Din punctul de vedere al imaginii vietii militare, asa cum este ea
perceputa de catre fete, li s-a cerut sa numeasca motivele care le-au
determinat sa aleaga aceasta forma de învatamânt. Astfel, 70% din elevele
primului lot si 52% din elevele celui de-al doilea lot au apreciat la
prima aplicare a chestionarului ca un loc de munca sigur este motivul
principal, în timp ce numai 30%, respectiv 48% au invocat o traditie de
familie sau vocatia.
Aplicarea aceluiasi chestionar, dupa 6 luni, evidentiaza ca motivele
initiale s-au structurat în motive intrinseci: 68% din primul lot si 83%
din al doilea învata din placere, ceea ce duce la o motivare puternica;
pentru 32%, respectiv 17% ramânând dominante motivele extrinseci (loc de
munca asigurat, stabilitatea financiara).
Caracterul organizat, planificat al tuturor activitatilor, climatul de
ordine si disciplina, sistemul de norme, valori si reglementari specifice
institutiei militare reprezinta câteva aspecte privind resursele
adaptative ale fetelor la mediul militar.
Diferente semnificative pe cele 2 loturi s-au obtinut la itemul "sarcini
dificile" care ar trebui executate numai de baieti.
Daca la aplicarea primului chestionar 52% din subiecti (incluzând în
special fetele de la armele tancuri, artilerie si rachete) au considerat
ca unele sarcini sunt prea dificile si ar trebui executate numai de
baieti, la a doua aplicare a chestionarului, dupa 6 luni, procentul s-a
înjumatatit, doar 21% apreciind ca sarcinile sunt prea dificile.
Proportia elevelor din lotul 2 care considera sarcinile prea dificile
pentru ele a fost mult mai mica fata de primul lot la aplicarea ambelor
chestionare si anume 19% comparativ cu 52% la primul chestionar si 5% fata
de 21% la al doilea chestionar.
Aceste procente de 19% si 5% obtinute de lotul 2 constituie indicatori
importanti ai procesului de adaptare la cerintele activitatii militare.

Procentajul pentru emotiile generate de prezenta sefilor s-a micsorat cu
aproximativ 30% la aplicarea celui de-al doilea chestionar la ambele
loturi, ceea ce demonstreaza adaptarea la cerintele relatiilor de
subordonare, în schimb a crescut starea de încordare înaintea si în timpul
executarii activitatilor mai dificile. Fetele au început, asadar, sa
constientizeze ca aceste activitati presupun asimilarea unor
responsabilitati deosebite.
Aflarea la intersectia a doua lumi – una "civila "si alta "militara" –
creeaza, de cele mai multe ori, o tensiune launtrica, uneori
insuportabila. Aceasta poate avea urmari asupra procesului
instructiv-educativ. Factorii care influenteaza negativ stabilitatea
afectiva au suferit, la aplicarea celui de-al doilea chestionar, unele
modificari:
– oboseala a continuat sa ramâna pe primul loc, desi procentul a scazut de
la 64% la 41% la primul lot, si de la 59% la 40% la lotul 2;
– factorul departarea de casa a disparut si 9% din fetele celor 2 loturi
au apreciat ca se inhiba la activitatile de instruire;
– în 40%, respectiv 55% se evidentiaza absenta factorilor care
influenteaza negativ echilibrul psihic.

- Fetele se gasesc înca în perioada adolescentei
(18-20 ani) sau în cea a adolescentei prelungite (20-25 ani), ceea ce face
posibila continuarea crizei de originalitate, criza care îsi are propriile
particularitati, de la o eleva la alta, atât în ceea ce priveste amploarea
si durata, cât si formele de manifestare. Aceste manifestari pot duce la
acte de indisciplina, dar rezultatele obtinute la întrebarea referitoare
la respectarea programului unitatii si a prevederilor regulamentelor
militare arata ca majoritatea fetelor se încadreaza în programul stabilit
si îndeplinesc ordinele primite. Dupa aplicarea celui de al doilea
chestionar, numarul celor care au întârziat la program (10% în primul lot
si 12% în lotul 2) si care au comentat ordinele comandantului (3%
respectiv 4%) a scazut simtitor, ceea ce demonstreaza constientizarea
responsabilitatilor profesiei militare.
Discutarea principiala a tuturor problemelor, circulatia corecta a
informatiilor atât pe verticala cât si pe orizontala elimina eventualele
situatii conflictuale si înlesnesc procesul de adaptare. În aceste
conditii 82%, respectiv 78% la primul chestionar si 84%, respectiv 89% la
al doilea chestionar au afirmat ca au fost încurajate sa faca propuneri si
sugestii pentru îmbunatatirea programului.
Dificultatile fetelor în procesul de adaptare la mediul militar sunt
inerente, mai ales daca se tine seama de modul de relationare al acestora
cu baietii. Din corelarea întrebarilor privind eventualele constrângeri si
atmosfera în cadrul plutonului a reiesit ca nu exista dificultati majore
în relatiile interpersonale si în modul de comunicare al fetelor cu
baietii, în cadrul activitatilor comune. La început însa, 6% din elevele
primului lot si 8% din elevele celui de-al doilea lot au declarat ca
baietii s-au pronuntat împotriva prezentei fetelor în scoala si au râs
atunci când ele nu au facut fata programului de instructie, dar aceste
procente au disparut la a doua aplicare a chestionarului.

3. CONCLUZII

Asadar, programul încarcat, desi se mentine ca principalul factor de
inadaptare, si-a diminuat vizibil influenta negativa. Specificam ca
programul scolii nu a fost modificat, el fiind la fel de încarcat cu
activitati instructiv educative pentru ambele loturi. Explicatia o gasim
în aplicarea, dupa prima cercetare, a masurii privind revizuirea modului
de repartitie a activitatilor de instruire în cadrul programului unitatii,
astfel încât începând cu anul scolar 2002 au fost asigurate alternarea
sarcinilor de nivel mediu cu activitatile grele, monotone sau de mare
raspundere. Atunci când, în programul unei zile sau al unei saptamâni au
dominat activitatile dificile, solicitante, s-a asigurat timpul de odihna
necesar recuperarii fizice si psihice.
În ce priveste caracterul interesant sau neinteresant al activitatilor,
procentele ridicate obtinute la prima aplicare a chestionarului la ambele
loturi evidentiaza existenta unei neconcordante între imaginea asupra
armatei proiectata anterior admiterii în scoala si realitatile existente.
Diminuarea acestei neconcordante materializata în înjumatatirea
procentelor a fost posibila datorita competentei cadrelor didactice din
scoala care au reusit sa adapteze metodologiile didactice la specificul
disciplinelor de învatamânt, ceea ce a determinat nu doar desfasurarea
unor activitati interesante ci si transformarea motivatiei extrinseci în
motivatie intrinseca, pozitiva.

A doua aplicare a chestionarelor privind motivele care le-au determinat sa
aleaga aceasta forma de învatamânt, evidentiaza existenta la ambele
loturi, a unui numar ridicat de eleve (68% din primul lot si 83% din lotul
2) care învata din placere, ceea ce duce la o motivare puternica, prin
utilizarea la maximum a propriilor capacitati.

Asociind raspunsurile la întrebarile privind motivatia alegerii formei de
învatamânt si portul tinutei militare în afara cazarmii s-a constatat ca
fetele se adapteaza bine noului mediu, purtând uniforma militara si în
afara cazarmii.

Corelând raspunsurile obtinute, este evident ca impactul programului
foarte încarcat asupra procesului de adaptare este mult mai mic atunci
când activitatile au un caracter interesant, diminuând, astfel, influenta
negativa a acestuia asupra rezistentei fizice si psihice a subiectilor.

Diferentele semnificative obtinute pe cele 2 loturi la itemul “sarcini
dificile” care ar trebui executate numai de baieti constituie indicatori
importanti ai procesului de adaptare care evidentiaza pe de o parte,
faptul ca fetele au fost mai bine informate privind dificultatile si
exigentele acestei profesii, iar pe de alta parte, ambitia si dorinta
elevelor de a fi la fel sau chiar mai bune profesioniste decât colegii
lor, baieti.

Analizând factorii care determina instabilitatea afectiva, am obtinut, la
aplicarea primului chestionar, în cazul ambelor loturi, o corelatie
negativa la întrebarile care au vizat afectele si programul încarcat care
le-ar afecta rezistenta psihica si fizica, ceea ce arata ca un grad
ridicat de încordare afectiva conduce la o scadere a rezistentei fizice si
psihice. La aplicarea celui de-al doilea chestionar s-a obtinut, în
schimb, o corelatie pozitiva, ceea ce demonstreaza ca starile afective
organizeaza conduita, mobilizeaza resursele energetice si reduc efectele
factorilor stresanti.
La diminuarea crizei de originalitate a adolescentei, criza materializata
în primul rând, în nerespectarea regulamentelor militare, a contribuit în
mare masura discutarea principiala a tuturor problemelor, asigurarea unui
circuit informational deschis eleve-comandanti de subunitati, faptul ca au
fost încurajate sa faca propuneri si sugestii pentru îmbunatatirea
programului, ceea ce permite dezvoltarea spiritului de initiativa si
afirmarea propriei personalitati.

Din corelarea întrebarilor privind dificultatea sarcinilor de îndeplinit
si acceptarea sugestiilor si propunerilor privind problemele întâlnite a
reiesit ca fetele nu manifesta inhibitie în activitatea de instruire.

Desprinderea dupa prima cercetare a principalilor factori care au
determinat dificultati de adaptare si luarea unor masuri ameliorative au
dus la diminuarea semnificativa a acestor factori si la micsorarea
efectelor lor asupra procesului de integrare în colectivele militare. În
concluzie, pentru unele dificultati generate atât de factori subiectivi
cât si de factori obiectivi, elevele au reusit sa se adapteze progresiv la
cerintele vietii militare. Observam ca numarul elevelor admise în anul
scolar 2003-2004 este dublu fata de 2001-2002, ceea ce ne permite sa
constatam ca elevele sunt compatibile cu institutia militara, ca doresc si
chiar au reusit sa învinga unele mentalitati si prejudecati privind
statutul femeii în armata.

Chiar daca în unele subunitati granita egalitatii între sexe a fost
dificil de trecut, fetele au reusit sa demonstreze ca se pot realiza în
orice domeniu profesional. Elevele au contribuit, în primul rând, la
valorizarea estetica a grupului militar, ele având rolul de a echilibra
relatiile si comportamentul baietilor. În unele subunitati, mediul a
devenit camaraderesc, solidar, fetele aducând, prin prezenta lor, mai
multa flexibilitate si o mai mare disponibilitate spre dialog.
 

 

Anexa 1
Chestionar nr.1

Care sunt motivele care v-au determinat sa alegeti aceasta forma de
învatamânt?………………………
………………………………..

Regretati aceasta alegere?
Da.
Nu.
Daca da, de ce? ………………………….
……………………………………….

V-ar place sa purtati tinuta militara în afara cazarmii?
Da.
Nu.

Faptul ca sunteti departe de mediul familial si nu puteti pleca acasa de
câte ori doriti, va accentueaza sentimentul de disperare si neputinta?
Permanent.
Câteodata
Niciodata.

Credeti ca este o constrângere, un factor stresant faptul ca trebuie sa
luati masa sau sa petreceti un timp îndelungat cu colegii (baietii)
dumneavoastra?
Da.
Nu.
Daca da, de ce? ……………………….
…………………………….

Care este atmosfera în plutonul dumneavoastra?
Degajata.
Ostila.
Tensionata.
Alta……………………..
………………………………………………………………….

De obicei :
a) Sunt o persoana singuratica.
b) Am un cerc restrâns de prieteni.
c) Am foarte multi prieteni.

Activitatea de instruire pe care o parcurgeti corespunde cu imaginea pe
care v-ati format-o înainte de venirea în scoala?
În mare masura.
În mica masura.
Deloc.

Considerati ca activitatile desfasurate pâna acum sunt :
Foarte interesante.
Interesante.
Mai putin interesante.
Neinteresante.

Credeti ca unele sarcini pe care le aveti de îndeplinit sunt prea dificile
pentru voi si ar trebui executate numai de baieti?
Da.
Nu.
Nu stiu.

Ma simt deseori trista si descurajata deoarece :
……………………………………………………………………………………………………………..

Ma emotionez usor când :
Sunt în fata unui sef.
Am de executat activitati mai dificile.
Alte situatii ………………….
………………………………………….

Considerati ca programul pe care îl desfasurati este foarte încarcat si va
afecteaza rezistenta fizica si psihica?
Da.
Nu.
Nu stiu.

Sunteti încurajate sa faceti propuneri si sugestii în legatura cu
problemele care va framânta?
Da.
Nu.

Consider ca nu am respectat programul unitatii si regulamentele militare
deoarece :
Am întârziat la program.
Am comentat ordinele comandantilor.
Nu este cazul.
As dori îmbunatatiri ale :
Programului de învatamânt.
Programului de instructie.
Conditiilor de cazare.
Hranei.
Acordarii permisiilor.
Timpului liber.
Altor activitati……………………….
…………………………………………………………….

Arma ……………
Vârsta…………….
Mediul de provenienta……….
Anexa 2
Chestionar nr. 2

Considerati ca motivele extrinseci care v-au determinat sa alegeti aceasta
forma de învatamânt, dupa 9 luni de scoala au devenit motive intrinseci?

2. Dupa 9 luni de scoala regretati aceasta alegere?
Da.
Nu.
Daca da, de ce?………………………………………………….
………………………….

3. Purtati cu mândrie tinuta militara în afara cazarmii?
Da.
Nu.

4. Faptul ca sunteti departe de mediul familial si nu puteti pleca acasa
de câte ori doriti, va genereaza sentimente de disperare si neputinta?
Permanent.
Câteodata.
Niciodata.

5. Considerati ca desfasurarea activitatilor si petrecerea timpului liber
împreuna cu colegii (baietii) dumneavoastra reprezinta un factor pozitiv
în procesul de adaptare?
Da.
Nu.
Daca da, de ce? ………………….
…………………………….

6. Care este atmosfera în plutonul dumneavoastra?
Degajata.
Ostila.
Tensionata.
Alta
………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………….

7. De obicei:
a. Sunt o persoana singuratica.
b. Am un cerc restrâns de prieteni.
c. Am foarte multi prieteni.

8. Activitatea de instruire pe care ati parcurs-o pâna acum corespunde cu
asteptarile dumneavoastra?
În foarte mare masura.
În mare masura.
În mica masura.
Deloc.

9. Considerati ca activitatile desfasurate pâna acum sunt:
Foarte interesante.
Interesante.
Mai putin interesante.
Neinteresante.

10. Credeti ca unele sarcini pe care le aveti de îndeplinit sunt prea
dificile pentru voi si ar trebui executate numai de baieti?
Da.
Nu.
Nu stiu.

11. Ma simt deseori trista si descurajata deoarece:
…………………………………………………………………………………………………………………………..

12. Ma emotionez usor când:
Sunt în fata unui sef.
Am de executat activitati mai dificile.
Nu ma emotionez.

13. Considerati ca programul pe care îl desfasurati este foarte încarcat
si va afecteaza rezistenta fizica si psihica?
Da.
Nu.
Nu stiu.

14. Sunteti încurajate sa faceti propuneri si sugestii în legatura cu
problemele care va framânta?
a. Da.
b. Nu.

15. Consider ca nu am respectat programul unitatii si regulamentele
militare deoarece :
Am întârziat la program.
Am comentat ordinele comandantilor.
Nu este cazul.

As dori îmbunatatiri ale:
Programului de învatamânt.
Programului de instructie.
Conditiilor de cazare.
Hranei.
Acordarii permisiilor
Timpului liber.
Altor activitati…………………….
……………………………….

Arma ………….
Vârsta …………
Mediul de provenienta……

 

 

---

 

*
U.M. 01225 Piteşti

Lucrari Psihomil I