Parafrazând un citat
din Platon, putem spune ca “asa cum nu se cuvine sa vindecam ochii fara
a fi vindecat capul, nici sa tamaduim capul fara a tine seama de trup,
tot asa nu putem face din trup ceea ce capul nu vrea".

Psihologia ne spune
ca orice om are nevoie de cel putin doua activitati complementare: una
preponderent psihica si alta preponderent fizica, pentru asi mentine
echilibrul de personalitate.
Motivul este acel fenomen psihic ce are un rol esential în declansarea,
orientarea si notificarea conduitei, iar motivatia este formata din
ansamblul motivelor. Motivatia poate fi intrinseca (interna),
curiozitate, placere si extrinseca (pentru realizarea unui scop).

Spranger a dat o
clasificare a tipurilor individuale functie de motivatie:
– tipul teoretic – preocupat de adevar, cunoastere stiinta
– tipul economic avid dupa bani, bogatie
– tipul estetic preocupat de soarta celor multi, de opere caritabile
– tipul religios orientat spre absolut
H.Thomae da o alta clasificare:
– tematica reglativa cuprinde domeniul trebuintelor vitale hrana, apa,
caldura
– tematica integrarii sociale – nevoia de societate, comunicare
– tendinta de ridicare sociala – ambitia
– activarea existentei – nevoia de varietate, fuga de monotonie
– tematica creativa sau a realizarii de sine
– tematica normativa – tendinta supunerii la normele si regulile
sociale.

Complexitatea
motivatiei umane constituie o deosebire majora fata de animalele
superioare. Un alt aspect diferentiator îl constituie distantarea sa de
motivatia pur biologica; gasim interese de ordin moral, estetic si
intelectual care pot ocupa un loc important în preocuparile omului. Apoi
factorul cognitiv are o pondere mult mai mare : aprecierea situatiilor,
prevederea, planificarea joaca un rol important.
Societatea are o influenta majora: opiniile, atitudinile celor din jur,
familia, colegii, conducatorii modeleaza dorintele, aspiratiile.

Motivatia de sete,
foame, sexuala etc., are o baza nativa, spre deosebire de acestea
motivatia de realizare este mai neclar predeterminata.
Totusi dupa Charlotte Bahler, la copil din al doilea an de viata se
observa impulsul spre manipularea obiectelor, chiar tendinte de "de
influentare creativa a mediului". Exista deci o tendinta de a-si afirma
fortele proprii. Motivatia de realizare este caracterizata de obicei ca
fiind dorinta de a obtine un succes, o performanta într-o actiune
apreciata social. Aceasta forma de motivatie a fost studiata de
Macclelland si Atkinson. Conform cu observatiile lor, motivatia de
realizare se manifesta când individul stie ca actiunile sale vor fi
apreciate cu ajutorul unui standard de realizare, iar rezultatul
actiunii sale va fi supus unei aprecieri. Totusi nu trebuie sa
identificam tendintele de realizare cu ambitia.

Tendinta de a obtine
succesul nu depinde numai de gradul de motivare a persoanei, ea se
manifesta si în functie de atractivitatea performantei. Atractivitatea
este în functie de eventuala recompensa, dar si de probabilitatea
reusitei (spune Atkinson). Cum au dovedit studiile dificultatea unei
sarcini (probabilitatea redusa de îndeplinire) o face mai interesanta
decât în cazul când ar putea-o înfaptui oricine (probabilitate mare de
îndeplinire).
Dar dorinta de succes este contracarata de frica unui esec. Este rusinos
un esec acolo unde toata lumea reuseste decât în cazul unde putini au
reusit. Blocajul în calea reusitei poate fi dat de frica si de dorinta
prea mare de reusita.

NIVELUL DE ASPIRATIE SI
MOTIVATIE

Aspiratia – termen introdus de Hoppe în 1930 se refera la "asteptarile,
scopurile sau pretentiile unei persoane privind realizarea sa viitoare".
Succesele fac sa creasca nivelul asteptarilor pe când insuccesele îl
coboara. Aspiratiile sunt în functie de conditiile materiale si
culturale în care se dezvolta copilul, dar si conditiile educative pot
favoriza dorinta realizarii de sine, ambitia.
Importanta este sprijinirea autocunoasterii (rolul psihologului). Cei
care ajung sa se supraestimeze se condamna uneori la esecuri pentru
întreaga viata. si subestimarea are dezavantaje împiedicând progresele
posibile.

Aspiratiile,
motivatia de realizare, ambitia contribuie la sporirea eficientei
muncii, a învatarii si chiar la solutionare unor probleme. Totusi
cresterea performantelor nu este tot timpul într-un raport direct cu
intensitatea motivatiei. Cercetarile au dus la o constatare cunoscuta
azi ca fiind legea lui Ierkes – Dotson, conform careia cresterea
performantei este proportionala cu intensitatea motivatiei numai pâna la
un punct, cupa care încep o stagnare si chiar un declin. Motivatia prea
puternica duce la aparitia de emotii care introduc o oarecare
dezorganizare ce împiedica progresul, ducând chiar la regres. Un rol
important îl au si particularitatile psihice individuale: emotivitatea,
echilibru, stapânirea de sine.
Formele simple, fundamentale ale motivatiei sunt trebuintele si
tendintele. Din acestea provin dorintele (trebuintele constiente) si
intentiile (tendinte constiente de scopul lor).
Interesele sunt mobilizari selective ale psihicului în vederea
satisfacerii anumitor dorinte.
Atitudinile sunt dispozitii subiective ale persoanei de a reactiona
pozitiv sau negativ fata de o anumita situatie, persoana sau fata de o
simpla afirmatie. Atitudinile sunt un reflex imediat al motivului, au la
baza structuri motivationale mai complexe, denumite stari afective.
Toate aceste stari descrise mai sus se produc diferit si sunt
influentate de transformarile suferite de subiect în preadolescenta ti
adolescenta.

Preadolescenta,
etapa cuprinsa între 10 – 15 ani, se caracterizeaza în mod esential prin
faptul ca marcheaza încheierea copilariei si începutul fazei de
maturizare. Este o perioada de impetuoase si profunde modificari
biosomatice si psihologice. În preadolescenta predomina dezvoltarea
biosomatica care îsi pune amprenta în modul de raportare a individului
la societate. Spre deosebire de preadolescenta când transformarile
biologice îl uimesc chiar si pe tânarul adult, în adolescenta predomina
transformarile psihice. Adolescenta se caracterizeaza printr-o intensa
dezvoltare a dimensiunilor cognitive, afective, volitionale si
dezvoltare a personalitatii. Adolescenta reprezinta iesirea din
societatea de tip tutelar familial si integrarea complexa si activa în
viata sociala, reprezinta insertia individului în societatea adultilor.
M-am oprit asupra câtorva aspecte legate de adolescenta deoarece
transformarile survenite din punct de vedere fizic si psihic îsi pun
amprenta asupra evolutiei viitorului adult.
Încurajarea parerii proprii, a sigurantei luarii unei decizii sunt
aspecte importante în formarea personalitatii viitorului adult.

Se va vedea în cele
ce urmeaza ca cei care au optat pentru o cariera militara influentati de
parinti sau de alti factori, au renuntat sau au esuat în actiunile lor.
Liceul reprezinta o treapta foarte importanta în formarea
personalitatii, modelarea individului este aproape de final la sfârsitul
acestei perioade de scolarizare. La aceasta contribuie si factorii ce
tin de climatul psihosocial si anume :
1. Satisfacerea nevoilor umane (conditii de viata, de studiu,
solutionarea problemelor personale ale elevilor, conditii de relaxare
etc.)
2. Motivatia scolara (preocuparea elevilor pentru achizitionarea de
informatii, încurajarea actiunilor personale, a spiritului competitiv
etc.)
3. Satisfactia scolara
4. Atitudinea scolara
5. Relatiile interpersonale
6. Circuitul informational
7. Cooperarea
8. Participarea la decizie (solicitarea opiniei elevilor, stimularea
propunerilor constructive).
Toti acesti factori influenteaza adaptarea individului la viata de
cazarma, formarea lui precum si motivatia pentru o cariera militara.
– În anul 1994 din 96 de elevi care au sustinut testul psihologic, 89
(92, 70 %) au avut motivatie foarte buna pentru liceu si 7 elevi (7, 29
%) au avut motivatie slaba.
– În anul 1995 din 126 de elevi admisi 114 (90, 47 %) au avut motivatie
foarte buna si 12 (9, 53) elevi motivatie slaba pentru liceu.
– În anul 1996 din 127 de elevi 117 (92, 12 %) au avut motivatie foarte
buna si 10 elevi (7, 88 %) motivatie slaba pentru liceu.
– În anul 1997 din 106 de elevi 105 (99, 05 %) au fost foarte bine
motivati si doar 1 elev (0, 95) a fost demotivat.
– În anul 1998 din 100 de elevi 95 (95 %) au fost motivati pentru liceu
si 5 (5 %) au avut o motivatie scazuta.
– În anul 1999 din 100 de elevi 89 (89 %) au avut motivatie buna si 11
elevi (11 %) motivatie slaba pentru liceu.
– În anul 2000 din 100 de elevi 87 (87 %) au fost motivati pentru liceul
militar si 13 elevi (13 %) au avut motivatie scazuta.
– În 2001 din 103 de elevi 97 (94, 17 %) au avut motivatie buna si 6
elevi (5, 83 %) au avut motivatie scazuta.
– În 2002 din 101 elevi 96 (95, 04 %) au fost motivati si 5 elevi (4, 96
%) au fost demotivati.
– În 2003 din 100 elevi 95 (95 %) au fost motivati iar 5 (5 %)
demotivati.
Situatia privind motivatia pentru cariera militara pe ani terminali :

– promotia 1995 – 1999, 32 de elevi demotivati pentru cariera militara
– promotia 1996 – 2000, 15 elevi demotivati
– promotia 1997 – 2000, 23 elevi demotivati
– promotia 1998 – 2002, 12 elevi demotivati
– promotia 1999 – 2003, 15 elevi demotivati
– promotia 2000 – 2004, 14 elevi demotivati (dupa testarea din 2003)
Dupa cum se vede din datele statistice, un numar mic de elevi vin cu o
motivatie scazuta în clasa a IX a (cauzele le voi discuta mai târziu),
iar numarul acestora creste îngrijorator în clasa a XII a, cel mai mare
numar de elevi demotivati este în anul 1999 (32 de elevi), la început în
clasa a IX a fiind doar 11 elevi cu motivatie scazuta.
Datele au fost obtinute în urma aplicarii unui chestionar predictiv la
sfârsitul clasei a IX a începutul clasei a X a. În urma aplicarii
acestui chestionar în anul1999 la clasa a XII a am obtinut urmatoarele
rezultate:
– 32 de elevi demotivati pentru cariera militara si 27 nu ar mai da la
liceul militar daca ar fi în clasa a VIII a.
Pentru explicarea cresterii procentului de motivari în clasa a XII a voi
discuta cauzele care influenteaza motivatia si implicit adaptarea
elevului la viata de liceu militar. Primele semne de inadaptare si
demotivare apar la mijlocul si sfârsitul clasei a IX a si se manifesta
prin diverse moduri : note proaste, relatii tensionate cu colegii,
regretul ca se afla la un liceu militar, abandonul scolar, dorinta de a
pleca la un alt liceu. Exista si situatii când elevul se adapteaza cu
usurinta dar nu-si va dori o cariera militara.

Cauzele demotivarii
si adaptarii aparute în clasa a IX-a.
1. Ruperea de mediul cunoscut familial si contactul cu un nou mediu,
necunoscut. Fiecare elev a plecat de la un anumit confort personal si a
luat contact aici în liceu cu regulile vietii de grup: spalatul în
comun, masa, studiul etc., reguli care sânt mai greu tolerate de unii
elevi.
2. Motivatia intrinseca sau extrinseca. Elevii care motiveaza optiunea
pentru liceul militar " din curiozitate " sau "mi-au spus parintii ca
este un liceu bun "etc., vor avea probleme de adaptare si motivatie.
Daca elevul si-a dorit acest lucru indiferent de alti factori si a depus
eforturi pentru a intra la liceul militar, va fi motivat si se va adapta
cu usurinta.
3. Particularitatile individuale care permit adaptarea diferita a
indivizilor la mediu. Unii învata mai greu, altii mai usor, unii
interiorizeaza mai puternic esecurile dezvoltând un sentiment de
neputinta, chiar inferioritate.
În clasa a X a un factor care demobilizeaza puternic este esecul. Pe
unii îi ambitioneaza, dar pe cei mai multi îi descurajeaza facându-i sa
nu-si mai doreasca sa urmeze liceul si chiar o cariera militara. Este
anul când cei care nu au depasit dificultatile adaptative se retrag.

Un alt factor care
intervine înca din clasa a IX a este influenta elevilor mai mari care
uneori îsi descarca propriile nemultumiri si dificultati acumulate pe
elevii mai mici "lasa sa sufere si ei cum am suferit si noi ".
Alt factor care intervine la sfârsitul clasei a X a si continua în clasa
a XI a este instalarea apatiei si indiferentei. Trecând de " cea fost
mai greu " unii elevi adopta o stare neutra de apatie care se reflecta
la învatatura. Se stie ca atât succesul cât si esecul pot stimula
procesul creativ pe când indiferenta nu.
Un alt factor care se instaleaza la sfârsitul clasei a XI a începutul
clasei a XII a pe masura ce se apropie admiterea este neîncrederea si
subaprecierea. Uneori efortul colectiv al factorilor educativi
(profesor, psiholog, comandant de companie) în autocunoastere nu are
efectul scontat si atunci elevul acumuleaza esecuri, neîmpliniri,
insatisfactii care îi alimenteaza complexul de inferioritate. Se stie ca
nivelul aspirational este strâns corelat cu încrederea si aprecierea
personala. O buna imagine de sine este urmata de fixarea unui scop si
succes, deprecierea duce la indecizie, nehotarâre, esec. Iata de ce este
foarte important ca elevii sa fie încurajati, iar succesele lor sa fie
apreciate la timp.

Un factor care
predomina în clasa a XII a si care influenteaza motivatia pentru cariera
militara este conflictul apropiere-departare, cunoscut ca fiind un
aspect al motivatiei si care apare atunci când un scop este si atractiv
si repulsiv. Admiterea este atractiva din perspectiva unei vieti noi dar
si repulsiva sub aspectul necunoscutului si nesigurantei. Cu cât un
eveniment important se apropie intervine stresul, frustarea si deci
evitarea lui.

Motivarea actiunii
personale influenteaza motivatia. Daca elevul este constient ca atât
succesul cât esecul depind de el si le poate controla, va reusi, daca
atribuie cauze si explicatii exterioare (nesansa, soarta, ghinion etc.)
va esua.

Am descris o serie
de factori care influenteaza motivatia din momentul intrarii elevului în
liceu si care încearca sa explice de ce numarul elevilor demotivati
creste în clasa a XII-a. Curba motivatiei înregistreaza un nivel ridicat
în clasa a IX a urmeaza o perioada de platou în clasa a X a, în clasa a
XI a creste iar în clasa a XII a înregistreaza o scadere.

Aceasta curba
motivationala o voi explica pe ani de studiu în cele ce urmeaza:
– anul I – sub aspect motivational se situeaza la nivelul cel mai bun,
elevii apreciaza pozitiv conditiile din liceu, ar sfatui alti elevi sa
urmeze liceul militar. O explicatie a acestei situatii ar fi ca datorita
faptului ca viata civila le este aproape în minte îi ajuta paradoxal pe
marea majoritate sa accepte si sa se adapteze conditiilor liceului.
Elevii de anul I sunt mai legati de viata civila decât de cea militara ;
fiind preocupati de noile conditii, apreciaza liceul ca pe o noua
experienta, când merg acasa se simt mândrii si pun în valoare tot ce li
se ofera aici.
– anul II – scaderea curbei motivationale (ex. rezultatele
chestionarului predictiv octombrie 2000 X- A, nu ar mai da la liceu
aproximativ 23 %, X – B 27, 5 %, X – C 25, 6 % si X – D 15, 9 %). Desi
elevii de clasa a X a au depasit perioada de adaptare si au intrat în
ritmul liceului, motivatia lor a scazut. Acumulându-se lipsa învoirilor,
obligatia de a respecta reguli stricte, pedepsele colective, deficitul
de comunicare dintre elevi si factorii antrenati
– în sistemul de învatamânt, probleme datorate studiului impus, etc.,
toate aceste fapte îi fac pe elevi sa aprecieze mai mult viata civila.
La anul îi în special trebuie sa se tina cont ca elevii sunt la vârsta
unor transformari majore si ireversibile si din aceasta cauza,
acumularea unor stari de nemultumire, frustrare, îngradire îi fac sa
adopte un comportament repulsiv fata de liceu. Evenimentele au la baza o
succesiune de reactii în lant, un fapt negativ, un esec atrage dupa sine
un altul. Desigur exista si probleme datorate colectivelor de elevi.
Unele clase sunt mai bine consolidate, în altele liderii negativi strica
clasa.
– anul III – factorul care domina acest an de studiu este pasivitatea.
Elevii în loc sa se mobilizeze pentru bac. si admitere adopta un
comportament pasiv chiar dezinteresat fata de scoala. Pentru a estompa
efectele acestei stari elevii efectueaza excursia de studii si de
asemenea psihologul îi informeaza cu privire la rezultatele obtinute la
teste. Acest lucru este important pentru motivarea elevilor pentru
cariera militara. Psihologul vizeaza stabilirea unui echilibru între
dorintele si aspiratiile elevului si posibilitatile lui de a obtine
acest lucru. Elevul este orientat spre scolile de ofiteri sau subofiteri
functie de posibilitati. Acest lucru vine în continuarea proceselor de
cunoastere si autocunoastere începute în clasa a IX a. Prin comunicarea
rezultatelor obtinute la teste, consiliere, terapie, elevul este ajutat
sa depaseasca momentele dificile si sa-si faureasca un tel.
Autocunoasterea si cunoasterea sunt importante în orientarea si
motivarea elevului pentru cariera militara. Scoaterea în evidenta a
calitatilor sau a lipsei acestora îl ajuta pe elev în cariera lui
viitoare.

MODALITATI PRACTICE DE INTERVENTIE
ÎN STIMULAREA MOTIVATIEI SI
REDUCEREA DIFICULTATILOR ADAPTATIVE. FACTORII
EDUCATIONALI IMPLICATI.

1.ELEVUL TREBUIE ÎNCURAJAT SA SE GÂNDEASCA
LA REUSITA
SI SUCCESUL TREBUIE EVIDENTIAT
-PROF., CDT. COMPANIE -
2.ÎN MULTE SITUATII, MOTIVATIA
ESTE LA FEL DE IMPORTANTA CA INTELIGENTA
PENTRU REALIZAREA UNUI SCOP DE ACEEA TREBUIE STIMULATA
PRIN METODE POZITIVE SI NU FORTATE
-PROF., CDT. COMPANIE-
3. COMPORTAMENTUL IMPULSIV SI REFRACTAR
DISTRAGE DE LA MUNCA INTELECTUALA, PRIN AUTOCUNOASTERE
SI CONTROLUL IMPULSURILOR, ELEVII TREBUIE ÎNVATATI
SI AJUTATI SA-SI
REGLEZE COMPORTAMENTUL – PSIHOLOG -
4. PERSEVERENTA DUCE LA SUCCES, ABANDONUL ÎN
FATA DIFICULTATILOR
ESTE RETETA ESECULUI
– PROFESOR – PSIHOLOG -
5. ELEVUL TREBUIE ÎNVATAT SA
NU-SI AMÂNE ACTIUNILE
PENTRU CA AR PUTEA RATA OCAZIILE-PROF.,
PSIHOLOG -
6. STIMULAREA ÎNCREDERII PERSONALE, PERSOANELE CU O STIMA
DE SINE SCAZUTA AU
REACTII EMOTIONALE
MAI SEVERE CE DUC LA ESEC – PSIHOLOG,
PROFESOR, PARINTI.
Alaturi de modalitatile de interventie am mentionat si factori educativi
care trebuie sa le aplice si sa intervina direct: profesor, comandant de
companie, psiholog, parinti. Buna colaborare dintre acestia precum si
modul lor unitar de actiune vor duce la diminuarea efectelor negative
ale inadaptarii si demotivarii.
Din aspectele evidentiate mai sus asi dori sa scot în valoare faptul ca
succesul în cariera militara depinde de existenta calitatilor necesare
(adaptare, rezistenta la stres, cooperare, extraversie, sociabilitate),
dar si de modul de stimulare a motivatiei pentru cariera.

DACA NU POTI CE
VREI, TREBUIE SA VREI CE POTI

 

***

 

* U.M.
02480 Câmpulung Moldovenesc

Lucrari Psihomil I