INFLUENTA TRASATURILOR DE PERSONALITATE ASUPRA COMPORTAMENTULUI AGRESIV LA VOLAN
Cristian Ilie
Intensificarea arterelor de circulaţie si creşterea frecventei vehiculelor in unitate de timp, la care se adăuga diversitatea tipurilor de maşini si a traseelor de deplasare ridica probleme serioase pe linia asigurării si prevenirii accidentelor, a organizării si dirijării , a pregătirii si selecţiei personalului. In acest context se evidenţiază cu deosebita pregnanta necesitatea cercetărilor psihologice pentru rezolvarea optima a acestor probleme.
Lucrarea de fata propunându-si relevarea trasaturilor de personalitate, puternic accentuate si cu valenţe disfuncţionale majore, care s-ar putea constitui in cauze ale manifestării agresivităţii la volan. se înscrie in una din direcţiile de cercetare care încearcă sa răspundă unor cerinţe practice legate de siguranţa, respective de securitatea traficului

I) Introducere

Statisticile evidenţiază, in 80% din accidentele de trafic, participarea semnificativa a factorului uman, care constituie deci elementul cel mai important in determinismul lor. Chiar daca aparent accidentele se considera datorate nerespectării regulilor de circulaţie, cum ar fi mai ales: viteza excesiva, depăşirea excesiva, depăşirea neregulamentara si altele se constata de fapt ca starea de sănătate sau comportamentul persoanei , echilibrul bio-psiho-social, influenţează in mod pozitiv sau negativ conducerea in condiţii de securitate rutiera, sau, dimpotrivă, expun la accidente. Particularităţile structurii psihice, exprimate in comportamentul celor ce utilizează drumul public, sunt considerate factorii primordiali in geneza unui accident, datorita solicitărilor pe care le implica, ca o condiţie ce favorizează relevarea unor factori psihologici dizarmonici.

II) Aspecte metodologice

Obiectivele cercetării .Demersul investigativ are in vedere doua tipuri de obiective:
OBIECTIVUL TEORETIC al prezentei lucrări îl constituie:studiul relaţiilor intre trăsăturile de personalitate si comportamentul agresiv la volan adoptat de conducătorii de autovehicule militare in procesul desfasurarii activităţii
OBIECTIVELE APLICATIVE ale lucrării vizează : identificarea instrumentelor necesare elaborării unei metodologii adecvate de investigare a diferitelor comportamente agresive la volan, identificarea unor trasaturi importante in construirea unui profil de personalitate al oamenilor care manifesta conduite agresive la volan, identificare ,in ce măsura anumite trasaturi ale personalităţii influenţează adoptarea, de câtre conducătorii de autovehicule, comportamentului agresiv la volan in condiţiile controlării (eliminării) influentelor altor factori situaţionali precum tipul maşinii, caracteristicile demografice sau nivel de educaţie.

Ipotezele cercetării

1)Cu cat conducătorii de autovehicule au un nivel mai scăzut al constiinciozitatii, al agreabilitatii si un nivel mai ridicat al nevrotismului cu atât mai mult ei tind sa adopte un comportament agresiv la volan.
2)Cu cat conducătorii de autovehicule au un nivel mai ridicat al”cautarii impulsive a senzaţiei”, al ostilităţii si al anxietăţii cu atât mai mult ei tind sa adopte un comportament agresiv la volan.

Subiecţii cercetării

Cercetarea a fost efectuata pe 81 de subiecţi care au fost înregistraţi cu accidente in timpul desfasurarii activităţilor specifice .Accidentele s-au produs datorita:imprudentei pe timpul conducerii;vitezei excesive de deplasare si neadaptarea la condiţiile meteo-rutiere;efectuarea incorecta a manevrei de depăşire,neacordarea prioritatii la trecere; conducerea sub influenta băuturilor alcoolice. Experienţa subiecţilor in conducerea autovehiculelor variază intre 1 an si 16 ani, media situându-se in jurul valorii de 5 ani. Vârsta subiecţilor variază intre 20 si 38 ani având media in jurul valorii 27,4 ani.Dupa tipul de autovehicul pe care sunt încadraţi lotul cercetării este impartit astfel: 72,8 % conduc autoturisme din import, iar 27,2 % conduc autoturisme autohtone.In funcţie de nivelul studiilor avem următoarea distribuţie: 72% au absolvit liceul, iar 28% au absolvit liceul si şcoala postliceala. Lotul este omogen din punct de vedere al genului( sunt toţi de genul masculin).

Descrierea probelor psihologice utilizate
Chestionar de agresivitate
AUTORI:Autorii acestui chestionar sunt Buss, A.H. si Perry, M.
OBIECTIV: Măsurarea agresivităţii
NORME: C. A. a fost dezvoltat pe un eşantion de 612 studenţi de gen masculin, media a fost de 77,8 iar abaterea medie 16,5
DESCRIERE Testul CA reprezintă o perfecţionare a Inventarului Ostilităţii , un test folosit curent care a fost elaborat de primul dintre cei doi autori, acum treizeci de ani.Testul CA a utilizat un set intial de 52 de intrebari, dintre care cea mai mare parte faceau parte din Inventarul Ostilitatii, făcând apel la analiza factorului component principal si analiza factorului de confirmare testul permite sa se stabileasca in ce masura cineva manifesta agresivitatea in baza punctajului general.
FIDELITATE Acest test format din 29 temi prezintă un nivel de încredere foarte bun, coeficientul alfa fiind de 0.89, iar coeficientul de fidelitate test-retest este de 0,80.
VALIDITATE Validitatea de construct a fost scoasa in evidenta de corelaţiile dintre CA si observaţiile asupra agresivităţii, sociabilităţii si timidităţii
SCORARE: Fiecare item este completat printr-un grad de de la 1 → 5 (nimic → maxim). Scorurile sunt însumate prin adunarea scorurilor la toţi itemii si are valori cuprinse intre 29 si 145.
REFERINŢA INIŢIALĂ: Buss, A.H. si Perry, M. in anul 1992 fiind preluat din Journal of Personality and Social Psychology, 63,425-459.
Chestionarul de personalitate NEO-PI-R
AUTORI:Autorii acestui chestionar sunt Costa si McCrae
OBIECTIV: Poate fi utilizat in medicina comportamentista si a sanatatii mentale, in consiliere vocationala si in selecţie organizaţionala sau industriala, pentru cercetări in psihologia educaţionala, pentru cercetări asupra personalităţii.
NORME: Etalonare pe populaţia româneasca: 500 de subiecţi ;vârste intre 20 si 85; 89% cu studii medii si superioare.
DESCRIERE NEO-PI-R se bazazeaza pe un model teoretic in care trăsăturile sunt dispuse in ierarhii, de la trasaturi foarte largi- si generale, definita ca „domenii”- si trasaturi relativ specifice, care apar in test sub forma faţetelor
FIDELITATE coeficientul Alpha variază intre .75 si .89
VALIDITATE studii de validitate a diferitelor faţete prin metoda criteriului extern.
SCORARE: Fiecare item este completat printr-un grad de de la 1 → 5 (nimic → maxim). Scorurile sunt însumate prin adunarea scorurilor la toţi itemii fiecărei trasaturi.
REFERINŢA INIŢIALĂ: Professional Manual, Revised NEO Personality Inventory, P.T.Costa, R.R.McCrae
Chestionarul de personalitate ZKPQ
AUTORI:Chestionarul este construit de un grup de autori, condus de M., Zuckerman,Kulman D., Joireman J.,Teta P., Kraft M in 1993.
OBIECTIV: Scalele sunt considerate a măsura dimensiuni de baza a personalităţii inclusiv a temperamentului .
NORME: Etalonare pe populaţie româneasca.
DESCRIERE Autorii îl considera un model Big Five alternativ la cel derivat psiholingvistic.Majoritatea scalelor utilizate in cercetare a fost utilizata in studii de tip psiho-biologic.Chestionarul are 89 itemi de conţinut si 10 adăugaţi pentru o scala de raritate menita a semnaliza tendinţa de a disimula sau de răspunde neglijent.
FIDELITATE coeficientul Alpha variază intre .73 si .84
VALIDITATE studii de validitate a diferitelor faţete prin metoda criteriului extern.
SCORARE: Fiecare item este completat printr-un grad de de la 1 → 5 (nimic → maxim). Scorurile sunt însumate prin adunarea scorurilor la toţi itemii fiecărei trasaturi.
REFERINŢA INIŢIALĂ: M., Zuckerman,Kulman D., Joireman J.,Teta P., Kraft M, 1993.Journal of Personality and Social Psychology, 65,757-768.

Prezentarea, prelucrarea si interpretarea rezultatelor
In aceasta lucrare pentru verificarea ipotezelor am utilizat regresia in scop explicativ, in asemenea situaţii, regresia multiliniara reprezintă metoda prin care se încearcă stabilirea unei relaţii nedistorsionate intre variabile independente si variabila dependenta, in condiţiile controlului statistic al altor variabile de interes
In cazul acestei lucrări pentru ca ne-am propus sa observam care este influenta factorilor de personalitate asupra conducerii agresive a autovehiculului, trebuie sa ţinem seama de o serie de aspecte intermediare care pot afecta relaţia dintre ei.In absenta capacitaţii de manipulare a acestora, ne ramane posibilitatea controlului efectelor altor variabile posibile asupra variabilei dependente.De pilda, tipul de maşina, experienţa profesional, educaţia si vârsta subiecţilor sunt factorii care pot influenta conducerea agresiva a masinii.Pentru a controla aceşti factori vom exercita un control statistic asupra influentelor acestor factori in relaţia dintre trăsăturile de personalitate,ale fiecărui test, si agresivitatea conducătorului de autovehicul .Analiza reprezentărilor grafice a datelor, sub forma de histograma, a relevat distribuţia normala a variabilelor in cadrul lotului de subiecţi, deci exista o probabilitate mare ca trăsăturile psihologice sa fie semnificativi sub aspectul unei bune predicţii a comportamentului agresiv la volan.Conditiile de aplicare a corelaţiei sunt îndeplinite deoarece pe langa caracterul numeric al datelor, din analiza norilor de puncte vom constata atat liniaritatea relaţiei, punctele par a evolua dinspre stânga jos spre dreapta sus indicând o asociere liniara pozitiva, cat si homoscedascitatea relaţiei ( punctele par a forma un nor de puncte de grosime similara pe întreaga amplitudine a evoluţiei celor doua variabile), in cazul valorilor nevrotismului. Din analiza norilor de puncte pentru agreabilitate si conştiinciozitate vom constata atât liniaritatea relaţiei, punctele par a evolua dinspre stânga sus spre dreapta jos indicând o asociere liniara negativa, cat si homoscedascitatea relaţiei ( punctele par a forma un nor de puncte de grosime similara pe întreaga amplitudine a evoluţiei celor doua variabile).

Dependent Variable: agresivitatea
Daca la nivelul global lucrurile sunt clare, din figura 6 vom încerca sa explicam, la nivel analitic, care dintre variabilele incluse in studiu ca variabile independente contribuie semnificativ statistic la explicarea nivelului de agresivitatea la volan. In primul model, toţi cei patru predictori( vârsta,educaţie,experienţa si tipul de maşina) iau valori semnificative, fapt ce poate fi interpretat ca fiecare dintre aceşti factori contribuie semnificativ la evoluţia variabilei dependente. Fiind mai puţin interesaţi de estimarea agresivităţii la volan, ci mai mult de prezenta sau absenta unui efect in sine, in regresiile cu scop explicativ accentul se muta dinspre coeficienţii nestandardizaţi, dependenţi de scalele de măsurare utilizate, spre coeficienţii de regresie standardizati. Astfel, in ceea ce priveşte primul model se observa ca, mai ales şoferii cei mai tineri, cu nivel de educaţie si experienţa mai scăzut si conducători ai unor autoturisme din import, sunt cei mai susceptibili sa conducă agresiv automobilul. Dintre predictori se pare ca educaţia exercita cea mai mare influenta (beta=-.45) urmata de tipul de maşina (beta=-,29) si de experienţa( beta=-,22) in timp ce vârsta contribuie cel mai puţin( beta=-.10) la estimarea tipului de comportament adoptat la volan. Daca vom analiza rezultatele obţinute din cea de-a doua ecuaţie de regresie, vom observa ca aparent sunt doua variabile, anxietate-nevrotism (beta=,056) si ostilitate (beta=0,064), care nu contribuie semnificativ la explicarea agresivităţii la volan .Analizând valorile celor doua variabile independente vom observa ca acestea sunt aproximativ egale, aceasta datorita corelaţiilor mari intre cele doua variabile. In asemenea condiţii este dificil de pronunţat asupra nivelului de influenta in explicarea evoluţiei criteriului. Pentru a elimina situaţia de multicoliniaritate sunt disponibile câteva soluţii, unele vizează creşterea numărului de subiecţi, altele alcătuirea unui scor compozit din cele doua variabile, dar astfel se vor pierde efectele separate, sau o ultima soluţie, acreditata de unii autori, eliminarea unei variabile. In acest caz am ales eliminarea variabilei anxietate-nevrotism deoarece corelează semnificativ cu nivelul valorilor variabilei neuroticism măsurata cu NEO-PI-R.Datorita utilizării metodei ierarhice, putem concluziona ca dimensiunea de impulsivitate-căutarea senzaţiei contribuie semnificativ la explicarea conduitei agresive a şoferilor la volan , in condiţiile in care au fost eliminate influentele determinate de vârsta,nivele de educaţie, experienţa profesional si tipul masinii.Valorea pozitiva a coeficienţilor de regresie asociate variabilelor independente semnalează ca persoanele care au un nivel crescut la căutarea impulsivita a senzaţie,anxietate-nevrotism si ostilitate vor avea tendinţa de a adopta un comportament mai agresiv decât persoanele care nu au aceste caracteristici psihologice, chiar in condiţiile in care eliminam influenta factorilor demografici asupra conduitei la volan. In raport de datele prezentate se poate concluziona ca si a doua ipoteza se confirma .

Concluzii finale

Cercetarea realizata nu are pretenţia de a fi tratat exhaustiv problematica rolului trasaturilor de personalitate in adoptarea unui comportament agresiv la volan.
Ea reprezintă doar un demers in investigarea unor trasaturi de personalitate, utilizând instrumente de tip BIG FIVE, in investigarea comportamentului agresiv la volan, demersurile ulterioare constând in cercetarea si a altor aspecte, ceea ce ar largi baza de predicţie. Prin confirmarea celor doua ipoteze se poate afirma ca agresivitatea la volan in toate formele sale este rezultatul acţiunii conjugate a unor factori de natura psihoindividuala, dar alături si de cei de natura psihosociala, socioculturala si conjuncturala. Aceste trasaturi luate izolat nu constituie in mod necesar cauze imediate ale manifestării agresivităţii, insa intr-o anumita configuraţie, dau naştere unui sindrom agresiv care se manifesta ca predispoziţie spre manifestările violente. Estimarea rolului factorilor psihologici in conducerea autovehiculelor pe drumurile publice permite următoarea concluzie: ceea ce pare hazard sau accident intr-o împrejurare neplăcuta legata de trafic, este in realitate o greşeala umana la care participarea factorilor subiectivi, deseori neglijaţi sau ne luaţi in seama, este semnificativ de importanta, de la reacţiile senzoriale ale omului pana la trasaturi specific umane de altruism, anticiparea a riscurilor,etc.

Bibliografie

1. Assum,1997,Atitudes and road accident risk, vol 29,no. 2,pag. 153-159
2. James,L., Nahl,D., (2000) Aggressive Driving is Emotionally
http///www.driving.
3. Mizell, L. (1997). Aggressive driving. Washington, D.C.: American.
4. Minulescu,M.(2005). Psihodiagnoza moderna chestionarele de personalitate,
Editura Fundatiei Romania de Maine,Bucuresti.
5. Sava,F. (2004) Analiza datelor in cercetarea psihologica, Cluj: ASCR

Lucrari de interes general