TEORIILE CONSILIERII SI ORIENTARII PROFESIONALE. APLICATII ĪN SCOALA MILITARA DE MAISTRI A FORTELOR NAVALE "Amiral ION MURG


SELECTIE PSIHOLOGICA, CONSILIERE SI
ORIENTARE PROFESIONALA
TEORIILE CONSILIERII SI
ORIENTARII PROFESIONALE. APLICATII
ĪN SCOALA MILITARA
DE MAISTRI A FORTELOR
NAVALE "Amiral ION MURGESCU
"
Psiholog Anca – Elena Stīlpeanu, capitan psiholog Catalin Bursuc,
psiholog Dorel Ilie – Serban*

 

Pentru ca activitatea de consiliere sa atinga standarde īnalte de
calitate, este nevoie ca ea sa se sprijine pe un suport teoretic riguros
elaborat. Consilierul1, ca
practician opteaza pentru una din teoriile existente sau pentru un grup
de teorii, astfel īncāt actiunea lui sa-si atinga scopurile si sa
realizeze integrarea individului īn activitate si sa optimizeze
parcursul carierei pentru beneficiarii acestui serviciu.

ATITUDINEA TINERILOR FATA DE ARMATA PREDICTOR AL ADAPTARII LA VIATA MILITARA


VIATA MILITARA,
STRES SI ADAPTARE

ATITUDINEA TINERILOR FATA DE
ARMATA


PREDICTOR AL ADAPTARII LA VIATA
MILITAR
A
Psiholog principal Iozefina Elena Berbece*

 

Odata ce a primit ordinul de chemare la īncorporare pentru orice tānar,
indiferent daca o doreste sau nu, “armata” (satisfacerea stagiului
militar), nu mai constituie o notiune abstracta si poate īndepartata, ci
devine o realitate iminenta, se constituie ca ceva ce va trai efectiv.
Contactul cu un regim dificil de viata, la o vārsta cānd abia s-a
desprins de adolescenta, poate determina o perceptie deformata īntr-o
anumita masura. Mediul si regimul nou de viata, conditiile de habitat si
alimentare, diferita de cele familiale reprezinta factor ce solicita
mari resurse adaptative atāt fiziologice cāt si psihice.

ADAPTAREA SI INTEGRAREA TINERILOR LA VIATA SI ACTIVITATEA MILITARA. PROBLEME PSIHOLOGICE ALE FIECAREI ETAPE DE INSTRUCTIE


VIATA MILITARA,
STRES SI ADAPTARE

ADAPTAREA SI INTEGRAREA
TINERILOR LA VIATA SI
ACTIVITATEA MILITARA. PROBLEME PSIHOLOGICE ALE
FIECAREI ETAPE DE INSTRUCTIE
Psiholog Camelia Gālca*

 

Motto:
"Adaptarea e īnsasi conditia vietii."
Hans Selye

Existenta oricarei fiinte īntr-un anume mediu presupune un proces de
adaptare, un schimb permanent de "substanta" dintre ea si mediu, schimb
care are drept scop trecerea "de la un echilibru mai putin stabil īntre
organism si mediu, la un echilibru mai stabil; daca schimbul realizat
favorizeaza functionarea normala a organismului, acesta este considerat
ca fiind adaptat".

ASPECTE ALE STRESULUI LA TINERII SOCIETATII CONTEMPORANE


VIATA MILITARA,
STRES SI ADAPTARE

ASPECTE ALE STRESULUI LA TINERII SOCIETATII
CONTEMPORANE
Psiholog Ana Raluca Avramescu, psiholog
Delican Teodora Elena*

 

Aspecte teoretice

Stresul a capatat īn ultimii ani o amploare nemaipomenita datorita
noilor conditii de viata si de munca ale oamenilor. El afecteaza īnca de
la vārste fragede viata individului prin inducerea unor stari de boala
cu grave consecinte fizice, psihice si sociale.

Introducerea conceptului de stres īn limbajul medical apartine lui Hans
Selye, care desemna prin el actiunea de suprasolicitare a organismului
de catre un evantai de factori fizici, chimici, biologici, capabili sa
produca un ansamblu de modificari morfofunctionale, modificari ce
īmbraca forma « sindromului general de adaptare ». Aceasta cuprinde
totalitatea mecanismelor nespecifice, considerate astfel tocmai pentru
ca ele apar la actiunea oricaror agenti declansatori care asigura
resursele adaptative ale organismului īn fata agresiunii care īi
ameninta homeostazia.

STRATEGII NOCIVE DE ADAPTARE LA RIGORILE MEDIULUI MILITAR


VIATA MILITARA,
STRES SI ADAPTARE

STRATEGII NOCIVE DE ADAPTARE LA RIGORILE MEDIULUI
MILITAR
Psiholog Adriana Fartais*

 

1. CARACTERISTICI GENERALE ALE MEDIULUI MILITAR CA POTENTIALI FACTORI DE
STRES

Lucrarea de fata īsi propune o analiza succinta a unor strategii
deficitare de adaptare la rigorile mediului militar, o privire asupra
cauzelor care determina astfel de comportamente si unele directii care
ar putea sugera solutii pentru evitarea acestor situatii. Ideea a aparut
ca urmare a evenimentelor care au avut loc īn ultimul timp īn unele
unitati militare (sinucideri, dezertari, acte agresive asupra colegilor)
si care constituie semnale de alarma pentru psihologii militari.

IMPACTUL STRESULUI PSIHIC ASUPRA ADAPTARII LA SPECIFICUL VIETII MILITARE


VIATA MILITARA,
STRES SI ADAPTARE

IMPACTUL STRESULUI PSIHIC ASUPRA ADAPTARII
LA SPECIFICUL VIETII MILITARE
Psiholog Irina Cristescu*

 

Īn plan psihologic, stresul nu prezinta numai laturi nocive, el avānd un
rol important īn dezvoltarea personalitatii si īn optimizarea
performantei īn activitate.

Termenul de stres a fost creat de catre HANS SELYE cu scopul
circumscrierii variatelor raspunsuri ale organismului fata de multimea
agresiunilor mediului īn cadrul asa-numitului sindrom general de
adaptare. Conceptul a patruns īn limbajul curent, cunoscānd o anumita
diversificare a sensurilor, dar pastrānd o nota comuna a definitiei si
anume valoarea sa nociva pentru fiinta umana amenintata cu perturbarea
sau chiar pierderea homeostaziei sale psihice si biologice. Īntre
diferitele stresuri care au macinat, dar au si calit omul de-a lungul
evolutiei sale biologice si sociale, un loc proeminent īl ocupa stresul
psihic.

TIPOLOGIA STRUCTURALA SI PREDISPOZITIA CATRE ACUMULARE DE STRES IN MISIUNILE INTERNATIONALE


VIATA MILITARA,
STRES SI ADAPTARE

TIPOLOGIA STRUCTURALA
SI PREDISPOZITIA CATRE
ACUMULARE DE STRES

IN MISIUNILE INTERNATIONALE
Maior psiholog Adrian Prisacaru, maior
psiholog drd. GheorgheC hitu, psiholog principal Giulia Negura*,
psiholog Adina Masdrag**

Argument: De ce o abordare a stresului? Este una dintre problemele care
preocupa multi specialisti, īnsa a devenit mult prea teoretizata. De
asemenea, este aproape o "moda" īn a vorbi despre stres si chiar de a
folosi abuziv si excesiv expresiile "sunt stresat", "nu ma mai
stresa"s.a.

Īn cadrul Detasamentului Afganistan (ianuarie – iulie 2003) s-a simtit
nevoia interventiei, ca solicitare a liderului (comandantului), pentru a
lamuri problematica stresului īn cadrul organizatiei, tocmai datorita
folosirii excesive si aproape generalizate a termenului. Īncercarile de
explicare si diferentiere a stresului cu componenta distructiva de cel
fara efecte negative imediate si vizibile, folosind conceptele "distres"
si "eustres" nu au fost convingatoare, spunāndu-se ca acestea sunt doar
alte argumente teoretice.

DIMENSIUNILE PSIHOSOCIALE ALE GRUPULUI UMAN – OBIECTIV SI MIJLOC

New Page 1

LIDERUL SI ORGANIZATIA MILITARA

DIMENSIUNILE PSIHOSOCIALE ALE GRUPULUI UMAN –
OBIECTIV SI MIJLOC

AL PRESTIGIULUI INSTITUTIEI
MILITARE
Psiholog Marinela Vlad*

 

Prestigiul social al profesiei militare este determinat pe de o parte de
imaginea profesiei militare īn cadrul opiniei publice, de īncrederea
ridicata a populatiei, ca o alternativa pe piata ofertelor profesionale,
cāt si de imaginea armatei ca institutie a statului si a oamenilor care
o compun, a imaginii formate "īn si despre armata".
Conducerea stiintifica se refera la conducerea oamenilor, la
valorificarea maxima, la dirijarea spre realizarea obiectivelor
stabilite. Fie ca e vorba de cel ce conduce (obiectul conducerii) sau
cine conduce (subiectul conducerii) trebuie sa nu se piarda din vedere
ca si īn primul si īn al doilea este OMUL, ca omul conduce si este
condus, ca el apare si īn rolul conducatorului si īn rolul celui condus.

Conducerea se prezinta ca o relatie sociala īnsotita de relatii
psihosociale. Dat fiind faptul ca relatia de conducere este un raport
īntre oameni si nu īntre locuri, este evident ca īn cadrul raporturilor
īntre condusi si conducatori, dintre sefi si subordonati intervin
totalitatea fenomenelor psiho-sociale – atitudini, motivatii, interese,
satisfactii, stari de spirit, mentalitati, un anumit climat specific,
care se imprima procesului de conducere, īl influent

INFLUENTA TIPULUI TEMPERAMENTAL ASUPRA COEZIUNII DE GRUP

LIDERUL SI ORGANIZATIA MILITARA

INFLUENTA TIPULUI
TEMPERAMENTAL ASUPRA COEZIUNII DE GRUP

Psiholog Monica Bobīrnac-Franga*

Rezumat

Acest studiu īncearca sa surprinda interdependenta dintre tipul
temperamental si amprenta pe care acesta o lasa asupra comunicarii,
precum si modalitatea īn care este afectata coeziunea de grup.
Analiza a relevat faptul ca trasaturile temperamentale se reflecta
substantial īn stilul de comunicare, oferind consistenta relatiilor
interpersonale.
Alaturi de alti factori care conditioneaza dinamica coeziunii, s-a
dovedit ca intensitatea si durabilitatea relatiilor interpersonale
influenteaza stabilitatea afectiva a grupului, favorizānd sau
īmpiedicānd aparitia si mentinerea coeziunii de grup.

TRASATURILE DE PERSONALITATE – FACTORI HOTARĀTORI ĪN DINAMICA RELATIILOR INTERPERSONALE

LIDERUL SI ORGANIZATIA MILITARA

TRASATURILE
DE PERSONALITATE – FACTORI HOTARĀTORI ĪN
DINAMICA RELATIILOR INTERPERSONALE
Psiholog principal drd. Cristina Verza*

REZUMAT

Īn aceasta lucrare sunt prezentate rezultatele unui studiu privind
cunoasterea trasaturilor de personalitate īn vederea īntelegerii
dinamicii derularii relatiilor interpersonale īn grupul miltar. Au fost
evidentiate acele trasaturi de personalitate, care influenteaza anumite
aspecte ale structurii informale a grupului cāt si gradul de coeziune al
acestuia.
(cuvinte cheie: grup militar, relatie interpersonala, atractie si
respingere, trasatura de personalitate, profil psihologic)

1. Problematica retelei relatiilor interpersonale īn grupul militar

Ca nuclee de baza īn structura organismului militar, microgrupurile
militare (colective militare primare – grupa, pluton) sunt cele īn
interiorul carora au loc totalitatea raporturilor formale si informale
si aici se asigura nemijlocit formarea calitatilor morale si de lupta.

Astfel, trebuie tinut seama de faptul ca militarul, īn cadrul grupului,
este dublu solicitat, pe de-o parte de tehnica si conditiile de
activitate si pe de alta parte, din punct de vedere social si
psihologic, datorita interactiunilor sale cu ceilalti militari.