NEVOIA DE COMUNICARE-INFORMARE ȘI COOPERARE-INTEGRARE DIN PSIHOLOGIA MILITARĂ ROMÂNEASCĂ

- CUVÂNT INTRODUCTIV -

Psihologia militara, în general, si psihologia militara româneasca, în special, sunt domenii destul de putin mediatizate si cunoscute atât cititorului din armata, cât mai ales celui din societatea civila. Altfel spus, literatura de specialitate este mai putin generoasa din perspectiva ofertei de informatii cu privire la psihologia militara universala, precum si la psihologia militara româneasca.

PSIHOLOGIA MILITARA ROMANEASCA LA INCEPUTUL MILENIULUI III

PSIHOLOGIA MILITARA ROMANEASCA – INTRE STIINTA SI PROFESIE
PSIHOLOGIA MILITARA ROMANEASCA LA INCEPUTUL MILENIULUI III
Capitan-comandor psiholog dr. Constantin-Edmond Cracsner*

1. Argument

Abordarea problematicii psihologiei militare românesti la începutul mileniului III presupune o atenta analiza a devenirii ei ca stiința, în general, dar si ca stiința militara, în special. Pentru studiul de fața, un astfel de demers ar fi mult prea vast si, în consecința, ne vom centra atenția doar pe câteva momente mai semnificative ale evoluției psihologiei militare românesti.

REPERE LEGISLATIVE IN EVOLUTIA PSIHOLOGIEI IN ROMANIA


PSIHOLOGIA MILITARA
ROMANEASCA – INTRE STIINTA
SI PROFESIE


REPERE LEGISLATIVE IN EVOLUTIA
PSIHOLOGIEI IN ROMANIA

– actualizat noiembrie 2004 –
Maior psiholog drd. Sorin Ioan Rosu, psiholog drd Daniliuc Claudia*,
capitan psiholog Ancuta Daniela Checherita**

Schimbarile care s-au produs si se produc în continuare în societatea
româneasca se reflecta si la nivel legislativ. Aproape ca în fiecare zi
auzim de câte un nou proiect, deosebit de important, care se dezbate în
Senat sau Parlament. Avalansa de legi, norme, decrete, ordine ne face sa
ne gândim ca nimic nu se întâmpla daca nu exista un act normativ în
acest sens.

Pornind de aici, am
initiat un demers prin care dorim sa evidentiem modul în care se
reflecta domeniul psihologiei în actele normative, ca masura a
importantei care se acorda acestui domeniu în tara noastra.

MOTIVATIA ASCENSIUNII PROFESIONALE A TINERILOR MILITARI PROFESIONISTI


MOTIVAȚIA PENTRU ARMATĂ ȘI CARIERA
MILITARĂ


MOTIVATIA ASCENSIUNII
PROFESIONALE A TINERILOR MILITARI PROFESIONISTI
Psiholog Carmen Romila*

I. Motivatia umana

Organizatia este un cadru unitar în cadrul careia se urmareste
realizarea unor obiective. Orice organizatie presupune existenta unei
ierarhii clare si formalizate la niveluri de decizie, fiecare cu
atributii bine definite. În cadrul acestei ierarhii, autoritatea,
puterea si comanda sunt în vârful piramidei, iar executia la bazele ei.
Experienta practica a demonstrat rolul mare al factorului uman în cadrul
oricarui tip de organizatie. “Latura umana” (expresie consacrata de
Douglas Mc Gregor), incluzând oamenii cu tot ceea ce implica prezenta
lor (motivatii, relatii formale si informale, negocierea conflictelor)
s-a dovedit a fi la fel de importanta în atingerea scopurilor unei
organizatii ca si planificarea si organizarea pe baze stiintifice a
activitatii.

MOTIVATIE SI SATISFACTIE ÎN ACTIVITATE


MOTIVAȚIA PENTRU ARMATĂ ȘI CARIERA
MILITARĂ

MOTIVATIE
S
I SATISFACTIE ÎN ACTIVITATE
Psiholog Nicoleta Miclaus*,
psiholog Aurora Antau**

1. Motivatia

Importanta muncii este deosebita pentru dezvoltarea fiecarui individ. În
munca persoana îsi satisface aspiratiile, îsi realizeaza idealurile, îsi
întregeste si îsi îmbogateste personalitatea.
La baza alegerii carierei stau: aspiratiile, idealurile, interesele,
aptitudinile, etc. Astfel, în timp ce unii dintre noi optam pentru o
anumita meserie, deoarece credem ca prin acea munca ne vom realiza
nazuintele, altii alegem o alta munca pentru a obtine un salariu mai
bun, sau pentru a ne satisface nevoia de afiliere, sau pur si simplu,
alegem o munca la întâmplare, fara a sti prea multe despre ceea ce
urmeaza sa facem. Motivele care stau la baza alegerii unei cariere, sunt
extrem de diverse. Motivul este acel fenomen psihic ce are rol esential
în declansarea, orientarea si modificarea conduitei; motivatia este
constituita din ansamblul motivelor, din structurarea tuturor motivelor
(întrucât motivele nu se afla la acelasi nivel).

MOTIVATIA SI SUCCESUL ÎN CARIERA MILITARA


MOTIVAŢIA PENTRU ARMATĂ ŞI CARIERA
MILITARĂ

MOTIVATIA
S
I SUCCESUL ÎN CARIERA MILITARA
Psiholog Manuela Badaluta*

 

Parafrazând un citat
din Platon, putem spune ca “asa cum nu se cuvine sa vindecam ochii fara
a fi vindecat capul, nici sa tamaduim capul fara a tine seama de trup,
tot asa nu putem face din trup ceea ce capul nu vrea".

Psihologia ne spune
ca orice om are nevoie de cel putin doua activitati complementare: una
preponderent psihica si alta preponderent fizica, pentru asi mentine
echilibrul de personalitate.
Motivul este acel fenomen psihic ce are un rol esential în declansarea,
orientarea si notificarea conduitei, iar motivatia este formata din
ansamblul motivelor. Motivatia poate fi intrinseca (interna),
curiozitate, placere si extrinseca (pentru realizarea unui scop).

ADAPTAREA MILITARILOR ÎN TERMEN LA VIATA MILITARA


MOTIVAȚIA PENTRU ARMATĂ ȘI CARIERA
MILITARĂ

ADAPTAREA MILITARILOR ÎN TERMEN
LA VIATA MILITARA
Psiholog Gabriela Verenciuc*

Partea teoretica

Adaptarea militarilor în termen la viata militara este un proces
complex, de o importanta deosebita, care se reflecta în comportamentul
militarilor, în modul în care ei receptioneaza si asimileaza
informatiile teoretice, în modul în care îsi formeaza deprinderile
practice, precum si în interiorizarea normelor si regulamentelor
militare. Optimizarea si facilitarea acestui proces poate eficientiza
procesul de instructie a tinerilor si, în acelasi timp, poate preveni
unele dezechilibre psihice si conduite dezadaptative pe parcursul
efectuarii stagiului militar.

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA TINERELOR ÎN UNIFORMA LA CERINTELE VIETII MILITARE


MOTIVAŢIA PENTRU ARMATĂ ŞI CARIERA
MILITARĂ


STUDIU PRIVIND ADAPTAREA TINERELOR ÎN UNIFORMA
LA CERINTELE VIETII
MILITARE
Psiholog Elena Langa, psiholog Cornelia
Nicolescu, maior psiholog Dorin Petrescu*

1. Factori care influenteaza adaptarea

Adaptarea elevilor la viata militara implica un sever conformism fata de
un mediu mult diferit de cel anterior, dar si coexistenta, interactiunea
si interdependenta a doua entitati: elevul considerat ca personalitate,
si mediul militar. Succesul sau insuccesul adaptarii depinde, pe de o
parte, de anumite particularitati bio-fiziologice si psihosociale ale
subiectului, iar pe de alta parte de particularitatile mediului militar.
Institutia militara nu poate si nici nu trebuie sa ramâna indiferenta
fata de dificultatile de adaptare generate de trecerea de la mediul
civil la mediul militar. Înlaturarea acestor dificultati se realizeaza
printr-un demers complex si dificil în care sunt implicati, alaturi de
profesionisti (psihologi, sociologi, pedagogi, medici), toti factorii
responsabili cu educarea si instruirea acestor tineri.

STUDIU COMPARATIV SI PERSPECTIVE ÎN SELECTIA PSIHOLOGICA A TINERILOR LA RECRUTARE SI A RECRUTILOR ÎN VEDEREA ÎNCORPORARII


SELECTIE PSIHOLOGICA, CONSILIERE SI
ORIENTARE PROFESIONALA
STUDIU COMPARATIV SI
PERSPECTIVE ÎN SELECTIA PSIHOLOGICA
A TINERILOR LA RECRUTARE SI A RECRUTILOR
ÎN VEDEREA ÎNCORPORARII

Maior psiholog drd. Gheorghe Chitu, maior psiholog Leonard Volosin,
psiholog Ana-Maria Alecsoaie, psiholog principal drd. Cristina Verza*,

psiholog principal Velescu Marcela**

Rezumat
Acest studiu comparativ urmareste sa surprinda anumite aspecte
privitoare la metodologiile de selectie pentru recrutare – încorporare
ale anilor 1990, 1992, 1993 si 1998. S-a încercat evidentierea
avantajelor si limitelor specifice fiecareia, precizându-se modalitatile
posibile de adaptare a unei baterii de probe care sa raspunda cerintelor
impuse de restructurarea sistemului militar, si în acelasi timp sa
asigure o selectie cât mai riguroasa.
(cuvinte cheie: sistem de selectie, studiu comparativ, valoare
diagnostica si prognostica, metodologii, avantaje si limite)

PROFILUL PSIHOAPTITUDINAL AL MILITARULUI MILENIULUI II


SELECTIE PSIHOLOGICA, CONSILIERE SI
ORIENTARE PROFESIONALA
PROFILUL PSIHOAPTITUDINAL AL
MILITARULUI MILENIULUI II
Psiholog Daniela Cucu*,
psiholog principal Costica Gavrilita**

INTEGRAREA NATO – NECESITATEA PROFESIONALIZARII
ARMATEI

Aderarea tarii noastre la Alianta Nord – Atlantica implica dezvoltarea
urmatoarelor capacitatii operationale ale fortelor militare :
– capacitatea de angajare eficienta ;
– desfasurarea rapida si mobilitate ;
– superioritatea fortelor si infrastructurii si sprijinul incluzând
logistica si rotatia fortelor.
Folosirea acestor capacitati presupune utilizarea unei tehnologii
avansate, adecvate, mentinerea superioritatii informationale în
operatiile militare si a unui personal calificat, cu un larg
spectru de competente.